Evenimentele de nivel internaţional din ultimul timp, care țin pe jar opinia publică de peste hotare, pot determina o schimbare radicală a scenei politice moldoveneşti. Cel mai probabil, ca urmare a acestor evenimente, vor dispărea două mari tabere politice – pro-Est și pro-Vest, care au și dat tonul tuturor evenimentelor politice majore din ultimele decenii, ele urmînd să fie înlocuite de alte două mari categorii de partide. Anume la acest aspect deloc de neglijat aș dori să mă refer în rîndurile de mai jos.

Nu este un secret că astăzi clasa politică și electoratul din Republica Moldova se împart în două mari categorii: adepții integrării europene și adepții integrării euro-asiatice sau a bunelor relaţii cu Rusia. Ponderea acestor două tabere, în linii mari, este practic egală, iar la diferite etape, diferența de cîteva procente care apare între ele determină nu doar culoarea politică a guvernării, ci și vectorul politicii externe a țării. Spre exemplu, din 2009 și pînă relativ nu demult, ponderea taberei pro-europene a fost mai mare, iar aceaata a și determinat nu doar existenţa unei guvernări pro-europene, ci și un ritm avansat de mişcare a Moldovei spre UE, o dovadă fiind faptul că Moldova are deja Acord de Asociere cu UE, Acord de liberalizare a vizelor, Acord de Liber Schimb etc. În ultima perioadă însă sondajele de opinie atestă o creștere a simpatiilor electoratului din Republica Moldova față de structurile euro-asiatice, inspirate de Rusia, și, în rezultat, asistăm la o creştere a rating-urilor partidelor percepute de cetățeni ca și fiind adepte ale integrării euro-asiatice. Însă, s-ar putea ca la următorul scrutin parlamentar să nu se mai pună problema împărţirii electoratului în pro-european și pro-Est. Aceasta pentru că atît UE, cît și Rusia se confruntă cu unele probleme la momentul actual ce ar putea determina o repoziționare a simpatiilor electoratului din RM.

În primul rînd, e vorba de problemele UE. În prezent, Bruxelles-ul se confruntă cu o criză fără precedent – cea a migranţilor. Această criză a determinat deja mai multe țări membre ale UE să facă opinii separate de cea a Bruxelles-ului și să-și ia unele acţini pe cont propriu, care deschis se bat cap în cap cu politica anunțată de UE. Mai mult ca atît, există state în UE în care tot mai des se aud voci ce vorbesc fie despre o posibilă părăsire a zonei euro, fie chiar de o posibilă părăsire a rîndurilor Uniunii. Iar dacă mai adăugăm aici și efectele crizei economice, care continuă să fie resimţite din plin de unele state ale UE, vedem că situaţia acestei prestigioase organizaţii internaţionale este una foarte şi foarte complicată. Iar aceasta face ca atractivitatea UE în ochii unui anumit segment de electorat din Moldova să descrească considerabil. Cu atît mai mult că este clar că, chiar și dacă va depăși aceste probleme, UE nu va mai fi atît de deschisă unor noi eventuale aderări de state cum era pînă nu demult. Aceasta va face și mai „ceţoasă” perspectiva europeană a Republicii Moldova, ceea ce nu poate să nu afecteze și opţiunile electorale din țara noastră. Iar dacă mai adăugăm aici și deziluzia electoratului pro-european, generată de comportamentul unor partide declarate pro-europene, avem un tablou cît se poate de clar la această temă.

Situaţia nu este deloc mai bună nici în cazul taberei pro-Est. În primul rînd, războiul din Ucraina a făcut ca mulţi susţinători ai Rusiei din Moldova să privească cu alţi ochi la această țară, iar implicarea Moscovei deschis în războaie cum ar fi, spre exemplu, cel din Siria, întăreşte și mai mult presupunerea că, după o scurtă pauză în perioada de după războiul rece, Rusia și-a revenit și a pus mîna pe arme. Iar aceasta nu poate să placă susţinătorilor săi din Republica Moldova, care nu uită nici de Transnistria, nici de alte posibile zone de conflict ce pot apărea pe teritoriul țării. Aceștia, oricît de mult ar iubi Rusia, nici într-un caz nu ar accepta un scenariu violent cu impact direct asupra vieţii lor și apropiaţilor lor. Iar dacă mai adăugăm aici și faptul că, pe zi ce trece, devine tot mai clar că Moldova nicidecum nu ar putea adera la proiectele euro-asiatice inspirate de Rusia, chiar facă și-ar dori acest lucru (în primul rînd, pentru că, urmare a situaţiei din Ucraina, nu ar putea avea frontieră comună cu aceste organizaţii), devine evident că ponderea susţinătorilor taberei pro-Est din Republica Moldova va scădea considerabil, dacă nu chiar va dispărea cu totul.

Pe fonul acestei stări de lucruri am putea asista la situaţia cînd locul taberei pro-europene ar putea fi luat de tabăra unioniştilor, iar cel al taberei pro-Est – de către stataliști. În lumina ultimelor evenimente, inclusiv a celor descrise mai sus, va deveni clar că cea mai rapidă cale de a ajunge în UE va fi unirea cu România. Astfel, toți acei care pînă acum se declarau simplu pro-europeni, acum s-ar putea declara pro-români. În acelaşi timp, întărirea taberei unioniştilor va conduce inevitabil la întărirea taberei stataliştilor. Susţinătorii integrării euro-asiatice vor înţelege că proiectul lor prioritar este salvarea statalităţii Republicii Moldova, pentru că pierderea ei ar însemna eşecul tuturor idealurilor pe care le au.

Apropo, cine studiază mai atent partidele din Republica Moldova a observat deja unele schimbări în comportamentul majorităţii formaţiunilor considerate tradiţional mari. Partidele pro-europene vorbesc tot mai puţin de integrare în UE și au devenit vizibil mai loiale faţă de ideea uniri cu România, iar cele care nu sînt de acord cu aceasta au făcut paşi serioşi spre segmentul de centru-stînga, unde încearcă o repoziţionare rapidă în raport cu ultimele evenimente ce au loc în jurul Republicii Moldova. Și partidele pro-Est tot mai des se arată vizibil deranjate de faptul că sînt catalogate ca pro-ruse, menționînd că de fapt ele sînt stataliste. Prin urmare, avem deja dovezi directe că cele descrise mai sus sît pe cale să se întîmple în Republica Moldova. Deci, marea schimbare a politicii moldoveneşti a început! Fiţi cu ochii pe politicienii noştri şi nu rataţi unele evenimente care în timp s-ar putea dovedi cu adevărat istorice!

Dumitru Spătaru