Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a remis presei un document în care îl acuză pe Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase de faptul că face declaraţii politice. CURENTUL publică acest document integral, lăsînd la latitudinea dvs. să decideţi cît de întemeiate sînt acuzaţiile aduse de PCRM.

Despre declaraţiile politice a Preşedintelui Curţii Constituţionale d-lui Alexandru Tănase

În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului (6 ani), independenţi şi se supun numai Constituţiei, statuează art.137 din Legea Supremă.

Judecătorul CC are mai multe obligaţii, printre care îndeplinirea atribuţiilor cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei, păstrarea secretului deliberărilor şi al voturilor, să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa CC, la adoptarea actelor CC să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, să nu permită folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel, să se abţină de la orice acţiune contrară statutului de judecător, precum şi alte obligaţii.

Ieşirile publice în mass-media ale dlui Tănase (prin Hot.Guv. nr.257 din           8 aprilie 2011 numit judecător la CC, iar prin Hot. CC nr.7 din 4 octombrie 2011 şi Decizia CC nr.7 din 6 octombrie 2014 – ales în funcţia de Preşedinte al CC) provoacă mai multe interpretări şi controverse în ceea ce vizează limita între libertatea de exprimare a unui judecător al CC şi obligaţiile sale funcţionale. Preşedintele CC, tot mai des, îşi permite să comenteze nu doar deciziile autorităţii de jurisdicţie constituţională, dar şi anumite subiecte politice, astfel încălcînd principiul independenţei. Domnul Tănase şi-a expus poziţia vis-a-vis de situaţia economică, politică şi socială din ţară, a supus criticii unii actori politici, precum şi unele ramuri ale puterii de stat.

Punctul de vedere exprimat public de către ex-Preşedintele CC, domnul Dumitru Pulbere l-a constat însăşi funcţia de preşedinte al CC. Amintim, că în Hotărîrea nr.AG-5 din 28 septembrie 2011 cu privire la destituirea dlui D.Pulbere din funcţia de Preşedinte al CC se conţine următoarea explicaţie: „În şedinţa plenară judecătorul dl Victor Puşcaş a propus de a exprima dlui Dumitru Pulbere vot de neîncredere şi de a-l destitui din funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale pentru următoarele declaraţii publice incompatibile cu prevederile constituţionale: că Parlamentul încalcă de doi ani Constituţia prin nealegerea şefului statului şi dacă şeful statului nu va fi ales pînă la 28 septembrie, Parlamentul urmează a fi dizolvat, iar orice decizie a Parlamentului după această dată nu va fi legală, precum şi pentru susţinerea în cadrul emisiunii televizate a afirmaţiei interlocutorului că se va crea situaţia de uzurpare de către Parlament a puterii de stat. În opinia sa, prin aceste declaraţii dl Dumitru Pulbere şi-a depăşit atribuţiile de Preşedinte al Curţii Constituţionale, aducînd atingere imaginii Curţii Constituţionale în faţa autorităţilor publice. În şedinţa plenară s-a subliniat că dl D.Pulbere, în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale, a comis încălcări ale principiului colegialităţii, iar în cadrul unei emisiuni televizate difuzate la postul „Prime” pe data de 13.02.2011 a divulgat secretul deliberărilor. În urma dezbaterilor pe marginea propunerii înaintate, judecătorii Curţii au exprimat vot de neîncredere Preşedintelui Curţii Constituţionale, dl D.Pulbere.”

De remarcat că legislaţia în vigoare reglementează procedura alegerii Preşedintelui CC şi nu cea a destituirii acestuia. Trimiterile la anumite articole din Legea cu privire la Curtea Constituţională sau Codul jurisdicţiei constituţionale, înserate în partea motivantă a hotărîrii privind destituirea dlui Pulbure sînt norme cu caracter general. Legile precitate stabilesc posibilitatea ridicării mandatului judecătorului CC, în special, în caz de încălcare a jurământului şi a obligaţiilor funcţiei. Judecătorii CC poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea culpabilă a prevederilor Legii cu privire la Curtea Constituţională şi ale Codului jurisdicţiei constituţionale. Astfel, potrivit art.84 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale urmărirea disciplinară a judecătorului Curţii Constituţionale poate fi pornită numai în temeiul unei sesizări, făcute în  scris de autorităţile competente să numească judecători în CC.

În funcţie de gravitatea abaterii, Curtea Constituţională poate aplica judecătorilor următoarele sancţiuni disciplinare: – avertisment, mustrare, ridicarea mandatului de judecător al CC.

Fracţiunea parlamentară a PSRM, la 17 noiembrie 2015 s-a adresat Curţii Constituţionale, obiectul sesizării fiind interpretarea Constituţiei privind compatibilitatea funcţiei de judecător şi/sau de preşedinte al CC, în cazul în care, pe perioada mandatului, se admit declaraţii publice care atentează la principiul colegialităţii, independenţei, imparţialităţii, precum şi alte principii care guvernează activitatea judecătorilor CC. De asemenea, la 19 noiembrie 2015 fracţiunea sus numită a înregistrat cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de hotărîre privind sesizarea Curţii Constituţionale în vederea iniţierii procedurii de urmărire şi sancţionare disciplinară a unui judecător al CC – dl Alexandru Tănase (nr.474).