Contrar aşteptărilor unora, Andrei Năstase şi alţi activişti din cadrul Consiliului Marii Adunări Naţionale (CMAN) nu au creat un nou partid politic. De asemenea, nu s-au adeverit nici prezicerile privind o eventuală fuziune dintre acest grup şi Partidul Liberal Democrat din Moldova. S-a decis să se meargă pe o cale, care, pînă în ultimul moment, nu a fost intuită de presă, analişti politici şi politicieni – fuziunea membrilor CMAN cu Partidul „Forţa Poporului”, schimbarea denumirii acestei formaţiuni în Partidul Politic „Demnitate şi Adevăr” şi alegerea lui Andrei Năstase în funcţia de Preşedinte al respectivului partid.

De fapt, dacă e să fim corecţi pînă la capăt, ar trebui să spunem că această mişcare politică putea fi intuită. Or, unul din cei mai activi membri ai CMAN este Alexandru Slusari, unul din fondatorii Partidului „Forţa Poporului” şi ex-vicepreşedinte al acestuia. De asemenea, se vorbea că membrii Platformei „Demnitate şi Adevăr” examinau ca şi alternativă constituirii unui nou partid politic preluarea unuia deja existent, dar era de dorit ca acesta să fie relativ nou şi necompromis. Iar dacă mai adăugăm simpatiile evidente faţă de liderii protestatarilor pe care le afişa de ceva timp ex-liderul Partidului „Forţa Poporului”, analistul politic, Nicolae Chirtoacă devine clar că evenimentul de acum o săptămînă nu a căzut pe neprins de veste, ci „s-a copt” timp de mai multe luni.

Aşa sau altfel, dar pasul făcut de membrii CMAN poate fi considerat unul logic în conjunctura politica existentă. Pentru ei era prea riscant să purceadă la constituirea unui nou partid politic. În primul rînd, pentru că nu se ştie dacă ar fi reuşit să încheie întreg procesul pînă la eventualele alegeri parlamentare anticipate, despre care tot mai multă lume spune că ar putea avea loc deja în prima jumătate a anului 2016. În al doilea rînd, nu e clar cum s-ar fi comportat în acest caz Ministerul Justiţiei pentru că suspiciuni privind amprenta politică în activitatea acestei instituţii au existat şi anterior şi există şi în prezent. Iar de poziţia Ministerului Justiţiei depinde fiecare partid din Moldova, inclusiv cele noi, care trebuiesc înregistrate pentru a avea dreptul de a participa la alegeri. Apropo, întrebarea rămîne deschisă şi acum, chiar dacă membrii CMAN care au decis să se lanseze în politică au ales altă cale decît înregistrarea unui nou partid politic. Or, Ministerul urmează să înregistreze rezultatele Congresului, adică alegerea în funcţia de Preşedinte a lui Andrei Năstase, dar şi noua denumire a partidului. În special, merită atenţie partea care ţine de noua denumire, căci este bineştiută ponderea noului brand politic „Demnitate şi Adevăr”. Pentru acest brand, conform ultimului sondaj de opinie, ar fi gata să-şi dea votul circa 12% din alegători. Neînregistrarea lui de către Ministerul Justiţiei ar însemna probleme în plus pentru echipa lui Andrei Năstase, dar şi necesitatea de a căuta soluţii de alternativă pentru a reuşi să se aducă la cunoştinţa electoratului asocierea dintre acest brand şi Partidul „Forţa Poporului”. Efortul ar trebui să fie în primul rînd unul media, iar în al doilea rînd, unul care ar presupune o campanie de informare amplă, de nivel naţional, după modelul „din uşă-n uşă”.

Oricum, chiar şi în aceste condiţii, existînd riscurile menţionate mai sus (pentru echipa lui Andrei Năstase), totuşi, se poate de concluzionat că soluţia identificată a fost una destul de bună. Cel puţin, nu atît de riscantă ca alte posibile soluţii. Acum noua formaţiune are în faţă o mare provocare – să reuşească să facă transferul total de imagine de la Platforma „Demnitate şi Adevăr” către partidul care eventual ar putea avea aceeaşi denumire (dacă lucrările Congresului vor fi înregistrate de Ministerul Justiţiei). De modul în care se va reuşi acest lucru vor depinde decisiv şi şansele electorale ale noii formaţiuni politice, dar şi poziţia pe care o va ocupa pe eşichierul politic autohton. Căci, în prezent se simte o necesitate acută de alternativă pe segmentul de centru-dreapta şi, dacă echipa lui Andrei Năstase nu va reuşi să convingă măcar o parte din respectivul electorat că poate fi considerată o alternativă, atunci şansele sale de viitor se vor diminua simţitor.

Nu în ultimul rînd, noul (vechi) partid politic va trebui să facă faţă concurenţei politice destul de acerbe pe segmentul de centru-dreapta. Or, la electoratul de pe acest segment pretind încă astfel de partide ca: PLDM, PPEM, PD, PL, dar şi alte partide cu o prezenţă mai scăzută în viaţa politică a ţării. De aceea, cei ce cred că, printr-o simplă preluare a Partidului „Forţa Poporului”, echipa lui Andrei Năstase şi-a asigurat deja viitorul politic, greşesc amarnic. Această preluare a fost un pas important, care însă, nefiind acoperit de o strategie şi de acţiuni pe măsură, ar putea să nu dea nici un efect în timp.

Dumitru Spătaru