În ultimul timp, în Republica Moldova se vorbește mult despre discriminare și necesitatea combaterii ei, însă preponderent prin prisma listelor electorale, de parcă aceasta ar fi cea mai mare problemă cu care ne confruntăm la moment. Mai la tot pasul auzim afirmații precum în viitorul Parlament ar trebui să fie prezente un număr anume de femei: un număr anume de mandate ar urma să fie atribuit autonomiei găgăuze; o cotă în acest sens ar trebui să revină regiunii transnistrene (prin prisma unei posibile federalizări a țării( etc.). În caz contrar, ne sugerează promotorii acestor idei și propuneri, vom discrimina importante categorii sociale sau nu ne vom confirma anumitor standarde în vigoare în Occident.

Din start vreau să precizez: eu nu an nimic împotriva drepturilor femeilor, a reprezentanților minorităților naționale, a reprezentanților anumitor teritorii sau a standardelor europene. Din contra, sînt un adept al non-discriminării, indiferent de principiile care stau la bază. Dar, totodată, mi se pare că la noi se exagerează în acest domeniu, iar numărul celor care caută profit personal sau de grup, acoperindu-se cu lozinci nobile, este mult prea mare. Fiecare vede tabloul doar prin prisma interesului său îngust și spune că nimic grav nu se întîmpla dacă în Parlament va reveni un număr anume de locuri femeilor sau reprezentanților minorităților naționale. Însă, lucrurile trebuiesc privite mult mai larg. Sînt ferm convins că, dac creăm un precedent cît de mic în acest domeniu extrem de sensibil, ne vom confrunta cu grave probleme în viitor. Ne-am putea pomeni la un moment dat că bulgarii cer un anume număr de locuri în Parlament, amenințînd că în caz contrar se separă; regiunile pot cere ca fiecare să aibă propriul reprezentat în Legislativul țării; romii pot înainta și ei pretenții în acest sens pe motiv că problema discriminări lor este prima pe agenda mai multor instituții europene;reprezentanții minorităților sexuale pot spune că au nevoie de un număr anume de mandate în Parlament pentru a promova mai bine drepturile comunității lor; clerul poate înainta pretenții similare pe motiv că politicienii atentează la principiile de bază ale ortodoxiei și nu are cine-i apăra pe cei peste 90% din ortodocșii din Moldova etc. Și nu va fi posibil pe cineva să refuzi, iar cerințele altcuiva să le satisfaci! Sau satisfaci toate cerințele, sau niciuna!

Închipuiți-vă ce se va întîmpla cu sistemul electoral al Republicii Moldova și cu instituția parlamentară dacă toate cererile de acest fel vor fi satisfăcute! Noi nu am mai avea alegeri republicane, ci un Parlament peticit prin delegare de deputați de către reprezentanții diferitor categorii din societatea noastră! Fiecare va veni în Parlament nu pentru a promova interesele generale ale țării, ci a categoriei pe care o reprezintă. Adică, am avea un fel de variantă modernă a fabulei racul, lebăda și știuca.

Nu știu cum pentru voi, dar pentru mine o societate a posibilităților egale, este acea societate unde toți au aceleași condiții de a se manifesta și unde nimeni nu este împins cu forța în față, acoperit de nu știu ce principii și slogane. Da, atunci cînd avem cazuri de discriminare trebuie să le combatem, dar aceasta nu înseamnă că, sub lozinca combaterii discriminării, trebuie să creăm cuiva condiții mai favorabile decît altcuiva.

Știu că această opinie a mea pe mulți îi va nemulțumi, dar nu pot să nu mă expun în condițiile în care văd că se exagerează evident. Și mai știu că, cel mai probabil, opinia mea nu va influența comportamentul și deciziile altora. În aceste condiții, anunț și eu că, dacă vom ajunge să avem un Parlament peticit după posibilul scenariu descris mai sus,voi aduna un grup de persoane, ne vom întitula, spre exemplu, ”grupul bărbaților cu c..ie”, vom ieși în Piața Marii Adunări Naționale, ne vom da pantalonii în jos ca toți să vadă că avem chestiile care figurează în denumirea convențională a grupului, ne vom plînge că șansele noastre de a ajunge în Parlament sînt mult mai mici decît a reprezentanților altor categorii, care și-au asigurat facilități, ascunzîndu-se după principiul luptei cu discriminarea și vom cere un număr anume de locuri în Parlament. Nu văd de ce am fi refuzați! Căci, nu cred că veți nega că avem nevoie ca în Parlament, pe lîngă multe alte categorii, să avem și bărbați cu c..ie!

Dumitru Spătaru