„O frază din imnul național al României și anume „Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte”, pare să ne ducă cu gândul la ideea că românii într-adevăr par să se deștepte în ceasul cel din urmă și să înțeleagă că la etapa actuală o altă cale pentru Republica Moldova, decât calea unirii cu patria mamă nu există”. Despre asta scrie ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, într-o postare pe blogul său, transmite CURENTUL.
„În ultima perioadă, tot mai mult se vorbește în public despre Unirea Basarabiei cu România. Dar mai îmbucurător este faptul că numărul scepticilor în acest eveniment istoric, care este tot mai aproape de a deveni realitate – scade. Asta o arată și sondajele că 30% din populația Republicii Moldova a ajuns să-și dorească să revendice în mod deschis această cale de evoluție pentru teritoriul dintre Prut și Nistru. Asta în timp ce acum câțiva ani, doar 2% din populație își dorea acest lucru”, scrie el.
Potrivit demnitarului, pentru a ajunge realitate unirea celor două state, cetățenii trebuie să-și dorească cu adevărat acest lucru, care poate fi făcut numai prin referendum.
„Acest fenomen al Unirii a luat amploare odată cu venirea la conducerea Republicii Moldova a lui Mihai Ghimpu și Partidului Liberal, dar și a lui Traian Băsescu la București. Cei doi politicieni de mare calibru au reușit să pună drept obiectiv comun integrarea europeană, care se va materializa în viitorul imediat prin libera circulație, dar și accesul masiv al moldovenilor la cetățenia română. Pe termen mediu însă, se promit proiecte de reconectare a infrastructurii, inclusiv restabilirea celor peste 20 de poduri peste Prut, interconectarea sistemelor energetice și în final aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană împreună cu țările din Balcanii occidentali. Astăzi, Republica Moldova, alături de Albania, Bosnia, Serbia și Muntenegru, așteaptă să revină în Europa pentru a marca împreună centenarul sfârșitului primului război mondial”, adaugă Chirinciuc.
Ministrul spune că, deşi costurile unirii par a fi destul de ridicate, acest lucru nu ar trebui să ne sperie.
„Din contra, noi trebuie să vedem care sunt avantajele acestui eveniment istoric. Asta ar însemna mai întâi de toate finanțarea infrastructurii fizice de baza: 2-3 mii de kilometri de asfalt, alinierea ecartamentului a circa 1000 km de cale ferată la cel european, conectarea sistemelor energetice și modernizarea apeductelor din orașele principale. Aceste investiții care la o primă privire par a fi destul de mici, ar ridica nivelul de trai al cetățenilor din stânga Prutului va fi la același nivel cu al ungurilor sau polonezilor. Ba mai mult, serviciile din domeniul educației, sănătății, administrației publice, dar și cel al asigurării ordinii publice și justiției vor fi și ele la rangul statelor aliniate în marea comunitate europeană. Ce ține de regiunea transnistreană, aceasta nu mai are un viitor atât timp cât finanțarea de la Moscova a fost oprită de aproape trei ani, iar bugetarii și pensionarii nu-și mai primesc pe deplin îndemnizațiile. Un trai stabil, servicii calitative, dar și pensii/salarii mari la nivelul celor din UE, îi vor determina pe oamenii de acolo să se răscoale și să impună administrația separatistă să plece de la „guvernare”, iar într-un final să ceară reunificarea celor două maluri ale Nistrului”, mai punctează Iurie Chirinciuc.
Adrian Platon
