Chişinăul din punct de vedere arhitectural şi urbanistic arată oribil. Unul din elementele nocive ale acestui peisaj sumbru îl constituie nenumăratele şi pestriţele gherete supranumite “cuşti”,”budci” sau ”sicrie”, de locuitorii chişinăului. De cealaltă parte, Primarul capitalei Dorin  Chirtoacă şi funcţionarii din primărie le numesc mai delicat –   forme arhitecturale mici. Despre aceasta scrie Marcel Darie, președinte al Asociaţiei Pro-Chişinău, pe blogul său www.darie.md

Potrivit sursei, în perioada tranziţiei, gheretele au apărut şi au împînzit mai multe oraşe din fosta Uniune Sovietică şi chiar unele din ţările Europei de Est.

De  exemplu,  zona centrală a Bucureştiului, acum 15 ani  era împînzită de gherete. Dar, spre deosebire de Dorin Chirtoacă, primarul de atunci a Bucureştiului,  Traian Basescu a dat dovadă de voinţă politică şi capacităţi organizatorice bine pronunţate şi a rezolvat definitiv această problemă. De altfel, cel care ulterior a ajuns Preşedinte al Romaniei a făcut acest lucru nu prin discuţii sterile, ci folosind  excavatoarele. Dur, dar practic!  Astăzi, capitala Romaniei poate servi drept  model al unei politici urbanistice eficiente.

 Afaceristul care a putut să-l corupă pe Chirtoacă, pentru a putea instala 150 de gherete  în Chişinău !

La  6 iulie 2006 consilierii municipali, reieşind din situaţia cînd străzile principale şi centrul istoric riscau să fie împînzite cu gherete, au adoptat o decizie prin care au  interzis amplasarea gheretelor în aceste zone. După această decizie, într-adevăr , apariţia noilor gherete aproape că s-a stopat. Este adevărat însă că nu pentru toate companiile din domeniu.

Mihail Ceban – Proprietarul celei mai mari reţele de gherete de tutun Cebacot. Consilier municipal PL.

Unul din afaceriştii de pe piaţa gheretelor cu ţigări, un oarecare Mihail Ceban, proprietarul companiei Cebacot, se adresează cu o solicitare către primarul interimar de atunci, Vasile Ursu, care emite o dispoziţie prin care ii permite acestei firme să instaleze în continuare gherete.

Peste ceva timp,  deja noul primar interimar, Veaceslav Iordan interzice din nou amplasarea de noi gherete.

Descurcăreţul afacerist nu se pierde cu firea şi ajunge în 2007 consilier municipal pe listele Alianţei Moldova Noastră. Dar nici acest lucru nu îl ajută să schimbe situaţia referitor la protecţia şi dezvoltarea afacerii cu ţigări pentru că în  fotoliul de primar a fost ales Dorin Chirtoacă,  care a promis că va transforma Chişinăul într-o capitală europeană.

Şi chiar putea să realizeze promisiunea făcută, dar a ales altă cale – cea a corupţiei, protecţionismului şi intereselor înguste de partid.

De ce a cedat Dorin Chirtoacă ?

Dar să analizăm ce a urmat. Domnul Ceban se adresează către Primar în calitate de consilier municipal şi totodată în calitate de proprietar al companiei Cebacot cu o solicitare:  de a i se permite în continuare extinderea reţelei de gherete , inclusiv pe străzile centrale, ceea ce este un exemplu clasic de conflict de interese şi ignorare totală a intereselor publice.

Dar pentru juristul pseudo european de la Sorbona nu există limite cînd este vorba de bani şi la 28 februarie 2008, Dorin Chirtoacă emite controversata dispoziţie № 102-D, care permite în exclusivitate unui ales local şi companiei Cebacot să-şi extindă reţeaua de gherete, iar în 2009, Mihail Ceban devine consilier municipal PL. Deja peste cîţiva  ani reţeaua sa de gherete depăşeşte 150 de unităţi!

Recent,  îmbrăcat în cel mai scump costum, la volanul luxoasei maşini Range Rover şi cu abonament la Eco Sport, acest individ care cică ne reprezintă pe noi, chişinăuienii  în CMC, şi-a sărbătorit cu mult fast ziua de naştere în cel mai fiţos club din capitală – Cocos. Anume acolo unde poliţia a depistat droguri în aceasta vară. La eveniment au participat mai mulţi funcţionari importanţi şi corupţi din Primărie şi, evident,  chiar edilul capitalei şi prin cumul, colegul de partid şi partenerul de afaceri al Cebacot-ului.

15 000 000 milioane lei! Atît încasează lunar gheretele!

În cazul cînd fiecare gheretă are încasări de cel puţin 3 000- 4 000 mii lei, atunci n final avem o sumă fabuloasă de peste 15 000 000 de lei încasări lunare.

O sumă uriaşă,  care nu este în mare parte contabilizată din motiv că în majoritatea cazurilor nu se eliberează bon de casă şi nici un organ abilitat nu verifică în general aceste unităţi comerciale.

Totodată, ele mai prezintă şi o mare problemă socială fiind de multe ori amplasate lingă instituţii de învăţămînt, parcuri şi locuri publice aglomerate din centrul oraşului, facilitînd accesul în mare parte a tinerilor la acest produs nociv.

În comparaţie cu spaţiile de comerţ moderne care prestează servicii de calitate cumpărătorilor şi condiţii decente şi confortabile de muncă angajaţilor, aceste gherete urîcioase şi palide creează impresia de dinozauri preistorici ai comerţului sălbatic şi primitiv ai anilor 90, în care sunt  exploataţi oameni nevoiaşi, care îndură condiţii inumane de muncă (peste 15 ore pe zi), fără veceu şi posibilitate elementară de a se spăla pe mîini.

Cum este posibil a autoriza aşa tip de comerţ pe strada V.Micle colţ cu str. Puşkin şi în ce norme de arhitectură şi comerţ civilizat se încadrează?  Cu atît mai mult că,  cu 50 de metri mai sus se află un magazin alimentar de firmă, ultramodern, în care uşor se poate de cumpărat ţigări.

Cînd va scăpa Chişinăul de dinozaurii preistorici ai comerţului sălbatic?

Cînd a fost întrebat, încă în perioada primului mandat,  cînd Chişinăul va scăpa de gherete,  Chirtoacă a răspuns că acest tip de comerţ vine din perioada tranziţiei şi este o posibilitate a micilor antreprenori de a ciştiga o bucată de pîine. Atunci Primarul a mai spus că acestea  vor dispărea treptat pentru că primaria nu va mai prelungi autorizaţiile şi nu va elibera altele noi.

Dacă deschidem sit-ul primăriei vedem foarte clar autorizaţiile eliberate cu neruşinare şi cu încălcarea legii, tuturor gheretelor Cebacot , inclusiv în centrul istoric al Chişinăului  şi pe lingă instituţiile de învăţămînt : http://comert.chisinau.md/autorizatii.php?l=ro. Aşa bătaie de joc faţă de arhitectura unui oraş nu s-a mai văzut nicăieri.

Este pur şi simplu incredibil ce vedem mai jos. Practic două lumi paralele. Un municipiu care se dezvoltă în pas cu cele mai noi tendinţe în arhitectură şi urbanism, datorită investitorilor vizionari şi un oraş împînzit cu nişte rable arhirecturale, datorită primarului corupt !

Probele prezentate mai sus, demonstrează clar cu ce în realitate se ocupă consilierii municipali PL sub protecţia primarului,  dar şi schemele frauduloase pe care le folosesc pentru a-şi proteja afacerile murdare si primitive.

În timp ce Chişinăul pentru a se dezvolta are nevoie de afaceri cinstite şi moderne care să fie susţinute de către un primar cu o viziune cu adevărat europeană şi voinţă politică, capabil să stîrpească încrengăturile mafiote din primărie.