Mai multe organizaţii ale societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 miliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a țării, transmite CURENTUL.
Potrivit unui comunicat de presă semnat de 18 organizații, societatea civilă condamnă cu fermitate acest atac la suveranitatea şi integritatea statului.
„Protestăm contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional. Înfierăm tentativele unor partide politice de a recurge la justiţie selectivă, ferindu-şi corupţii, incompetenţii şi pungaşii proprii de răspundere penală pentru răul pe care l-au comis, fiind în exerciţiul funcţiilor înalte pe care le-au deţinut sau le mai deţin”, se spune în comunicat.
Tot acolo se menționează că, organizaţiile societăţii civile au făcut mai multe apeluri publice către guvernanţii din R. Moldova de a iniţia o investigaţie independentă şi obiectivă a acestei crime, dar nu s-a făcut nimic exact.
„În aceste condiţii, suntem îndreptăţiţi să considerăm compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă. Suntem dezamăgiţi de controlul politic instaurat în sistemul organelor de drept din R. Moldova, care par să servească unor reglări de conturi, de tolerare a complicităţii între instituţii de stat şi reţele criminale, de intimidare a martorilor, concurenţilor economici si adversarilor politici, fără o tangenţă cu obiectivul asigurării supremaţiei legii, stabilizării sistemului bancar şi recuperării prejudiciilor cauzate”, spun autorii.
Organizațiile neguvernamentale „cer o investigaţie internaţională cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele”.
Cristina Pendea
