Proiectul Legii privind Serviciul Național de Informații al Republicii Moldova și proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate din perspectiva drepturilor omului au unele lacune și includ unele contradicții cu normele de jurisprudență și decizii ale Curții Constituționale. Concluzii în acest sens au fost constatate de juristul Viorel Pârvan, în urma expertizei efectuate celor două proiecte de lege, transmite CURENTUL.

Pârvan a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele expertizei.

“Ambele proiecte corespund normelor constituționale și asigură protecția cetățeanului, dar și unele garanții sociale și juridice”, a declarat expertul.

El a mai spus că, nu a identificat norme internaționale care să contrazică aceste proiecte, ba chiar a constatat că, au fost realizate în conformitate cu practicile internaționale.

“Am constat că, anumite aspecte sunt contrare cu jurisprudența și unele decizii CC”, a precizat Pârvan.

Potrivit spuselor sale, dacă se va adopta noua lege, toți colaboratorii SIS vor trece iar etapa de angajare și unii ar putea fi disponibilizați și vor primi indemnizații în valoare de cîteva salarii lunare.

“Am mai stabilit că proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate conține și faptul că în cazul de obținere a unui post de conducere, directorul are dreptul de a organiza concurs de selectare a candidatului. Aici ar trebui scris expres să fie organizat concurs pentru a exclude orice factor de subiectivism”, a explicat juristul.

Viorel Pârvan a mai spus că, referitor la activitățile ofițerilor SIS, autorul propune ca ofițerii să poate îndeplini și “activități medicale, chirurgicale și reanimare”. “Însă nu prevede cum va fi realizat acest lucru. Și, de asemenea, este o normă discriminatorie față de alți demnitari și funcționari publici”,  a precizat expertul.

El afirmă că, sub aspect general, dacă toate momentele din expertiză vor fi corectate, omise, îmbunătățite, aceste proiecte de lege pot fi supuse examinării în Parlament.

Cristina Gurez