Directorul general al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Iurii Topala a oferit un interviu revistei “Ukrainska zaliznîţea”, în cadrul căruia a vorbit despre starea actuală a lucrurilor la Întreprindere și despre proiectele comune cu partea ucraineană.

— Căile ferate din Ucraina şi Moldova menţin legături strânse încă din perioada când exista Calea ferată Odesa—Chişinău. Probabil, de aceea mulţi feroviari din Ucraina, în special angajaţii Căii ferate Odesa, sunt interesați de soarta colegilor moldoveni. Printre altele, în 2015 au apărut informaţii despre restanţe la salariu şi alte probleme de ordin social-economic la CFM. În ce măsură a reuşit echipa dumneavoastră să schimbe situaţia?

— După cum aţi remarcat, relaţiile de bună vecinătate între feroviarii moldoveni şi ucraineni datează din cele mai vechi timpuri. Istoria Căii Ferate din Moldova este legată indispensabil de Ucraina şi în această cronică feroviarii celor două ţări scriu zilnic pagini noi. Până în anul 1979 magistrala noastră era parte componentă a Căii ferate Odesa—Chişinău. Devenind independentă, magistrala a căpătat statut de întreprindere de stat şi a continuat să păstreze şi să dezvolte relaţii colegiale constructive cu Calea ferată Odesa. Suntem încântați de colaborarea fructuoasă cu toţi colegii ucraineni şi sperăm să avem şi de acum înainte legături reciproc avantajoase, care să consolideze relaţiile economice şi în domeniul transportului dintre Moldova şi Ucraina.

Am preluat conducerea CFM în august 2015. Acceptând funcţia, conștientizam că va trebui să dirijez un domeniu cu numeroase probleme, lăsate moştenire de administraţia precedentă. La calea ferată se înregistrau restanţe salariale de trei luni, precum și un șir de alte probleme serioase de ordin tehnic şi tehnologic. Vă puteţi imagina starea morală la acel moment a colectivului de mii de feroviari al magistralei noastre. Nu aveam timp de pierdut, de aceea noua echipă a început imediat munca de normalizare a situaţiei în domeniu. În primul rând, a fost reluată achitarea regulată a salariilor curente, fiind stopată creşterea datoriei istorice de trei luni. Administraţia CFM a semnat un acord cu sindicatul de profil, prin care şi-a luat angajamentul să lichideze restanţele la salarii până în luna iulie 2016. Depunem eforturi considerabile pentru a atinge acest obiectiv.

— Ce realizări aţi remarca în ceea ce priveşte dezvoltarea bazei tehnico-materiale a magistralei?

— La ora actuală transportul feroviar al Moldovei funcţionează într-un ritm încordat. Reformele iniţiate la magistrală vizează o listă întreagă de sarcini de bază, realizarea cărora va permite CFM să se încadreze eficient în relaţiile actuale de piaţă şi să devină mai atractivă pe piaţa serviciilor de transport. În acest scop s-au pus în funcţiune mecanismele necesare pentru stabilizarea economică a domeniului feroviar şi asigurarea obligatorie a securităţii circulaţiei în traficul de marfă şi călători. A fost planificat un volum sporit de muncă în vederea asanării gospodăriei linii a magistralei. În măsura posibilităţilor financiare, procurăm materialele necesare în acest scop. Apropo, o mare parte din ceea ce am reuşit să achiziţionăm pentru fortificarea gospodăriei linii nu a mai fost înnoit de vreo zece ani. După o staţionare de 17 luni din anumite motive, a fost reluată exploatarea a patru din cinci trenuri diesel modernizate. La ora actuală ele sunt solicitate. Cetăţenii şi oaspeţii Moldovei acceptă cu plăcere să călătorească cu aceste trenuri confortabile moderne pe rutele Chişinău—Ungheni, Chişinău—Ocniţa. Vreau să relatez cu satisfacţie şi mândrie deosebită despre noua noastră cursă în România: Chişinău—Iaşi (Socola). Odată cu lansarea ei, pasagerii noştri au căpătat posibilitatea de a călători în siguranţă şi confort într-o ţară europeană. Situaţia economico-financiară a căii ferate creează, desigur, numeroase obstacole în multe direcţii de dezvoltare, inclusiv în procesul de reparaţie a materialului rulant de tracţiune. Totuşi, ne străduim să susţinem acest tip de lucrări, continuând reparaţia capitală a locomotivelor magistrale la depourile noastre. A devenit stringentă necesitatea renovării stocului vagoanelor de pasageri. Din cauza aceleiaşi situaţii economice complicate nu ne putem permite deocamdată achiziţionarea vagoanelor noi. Nu este exclus că va trebui să soluţionăm această problemă din propriile forţe, asamblând vagoanele de pasageri, bunăoară, la depoul de vagoane de călători Chişinău. Astăzi pasagerii pot fi interesați de transportul feroviar doar prin a le oferi posibilitatea de a călători în trenuri noi, confortabile, garantându-le circulaţia sigură atât pe calea ferată a Moldovei, cât şi peste hotarele ei. Țin să menţionez de asemenea că în august 2015, atunci când am preluat conducerea căii ferate, CFM avea 590 vagoane de marfă antrenate în traficul internaţional. Graţie eforturilor pe care le-am depus alături de întreaga echipă, numărul acestora s-a mărit mai bine de două ori.

— Dorim echipei dumneavoastră succese şi de acum înainte. Continuând discuţia pe aceeaşi notă pozitivă, am vrea să aflăm la ce etapă se află derularea proiectului de restabilire a liniei de cale ferată Berezino—Basarabeasca.

— La data de 20 octombrie 2015 am întreprins o vizită de lucru la Odesa, în cadrul căreia m-am întâlnit cu guvernatorul regiunii Odesa, precum şi cu persoane responsabile din administraţia căilor ferate ucrainene. Este bine cunoscut faptul că a fost semnat acordul privind restabilirea liniei de cale ferată Berezino —Basarabeasca, care, în anul 2000, a fost demontată din cauza lipsei încărcăturilor. Cu ajutorul ei, se preconizează restabilirea legăturilor dintre regiunea Odesa din Ucraina şi raionul Basarabeasca, din Moldova. În urma negocierilor purtate la Odesa, părţile au semnat un protocol. S-a stabilit începerea lucrărilor în vara curentă. Urmează a fi restabiliţi circa 20 km de linie feroviară pe teritoriul Ucrainei şi circa 1,5 km — pe teritoriul Moldovei. Deocamdată ambele părţi desfăşoară lucrări de pregătire pentru demararea restabilirii propriu-zise.

— Singura linie de cale ferată spre portul ucrainean Reni traversează teritoriul Moldovei. Are partea moldovenească careva propuneri în vederea activizării traseului feroviar Basarabeasca—Reni—Giurgiuleşti?

— Calea Ferată din Moldova are două linii de acces spre portul Reni. Acolo putem ajunge şi pe traseul Cahul—Giurgiuleşti, construit recent. Aşadar, spre Reni se îndreaptă linii de cale ferată din două direcţii: una — dinspre staţia Cahul, iar cea de-a doua — dinspre Etulia. CFM este interesată ca portul Reni să funcționeze în întreaga sa capacitate. În acest context, examinăm în comun cu administraţia „Ukrzaliznîţea” posibilitatea organizării unei consfătuiri cu administraţia portului Reni, în cadrul căreia să fie discutată chestiunea tarifelor integrale. Există încrederea că soluţionând o serie de probleme organizatorice, reciproc avantajoase, volumul de trafic în direcţia respectivă va creşte. Astfel, perspectivele noastre sunt bune.

— În raportul Dvs. de activitate pentru primele 100 de zile de la preluarea funcției de Director General al CFM, v-aţi referit la posibilitatea lansării unui tren diesel modernizat pe ruta Chişinău—Odesa. Care sunt perspectivele acestei curse?

— CFM a adresat administraţiei „Ukrazaliznîţea” propunerea de a lansa circulaţia trenului diesel modernizat pe ruta Chişinău—Odesa. Partea ucraineană a solicitat caracteristicile tehnice ale acestor garnituri şi noi le-am pus la dispoziţie toate documentele necesare. Acum aşteptăm răspunsul colegilor. E o chestiune de timp şi sper că vara vom reuşi să le oferim pasagerilor bucuria de a călători la Odesa în condiţii confortabile.

— Calea Ferată din Moldova planifică lansarea unor curse noi spre oraşele de interes istoric ale Ucrainei, precum Kameneţ-Podoliskii ori Liviv?

— Desigur. Departamentul comercial al administraţiei Căii Ferate din Moldova examinează în permanenţă diverse opțiuni de lansare a unor curse noi, calculând în detalii rentabilitatea acestora în plan economic, studiind piaţa transportului de persoane. Dacă în urma acestor cercetări de marketing se va dovedi rentabilitatea lansării unor curse noi spre oraşele de interes istoric din Ucraina, vom discuta cu colegii toate nuanţele acestei chestiuni.

— Care sunt principalele sarcini pe care le are astăzi administraţia sectorului feroviar?

— Ele sunt mai multe. Prima — stabilizarea situaţiei economico-financiare a Căii Ferate din Moldova. Problema este complicată, deoarece starea lucrurilor la magistrală depinde nu doar de situaţia economică a ţării noastre, ci şi de cea din statele învecinate. Administraţia CFM depune eforturi pentru majorarea volumului traficului de marfă şi persoane. Un obiectiv de bază în transportul feroviar rămâne  mereu asigurarea securităţii circulaţiei trenurilor. A doua prioritate, reieşind din condiţiile în care activăm, este sporirea semnificativă a randamentului muncii în domeniul feroviar. Toţi așteaptă stabilizarea economică a CFM: statul, economia naţională, beneficiarii serviciilor de transport —furnizorii, destinatarii mărfurilor şi pasagerii. Administraţia magistralei caută posibilităţi de majorare a volumului de transport pe segmentele marfă şi călători. Paralel cu antrenarea surselor suplimentare de venit se munceşte asupra optimizării traficului de marfă. El trebuie să devină cu adevărat competitiv. Calea ferată a pierdut un număr mare de agenţi economici din cauza că tarifele feroviare n-au fost atractive pentru ei comparativ cu cele din transportul auto. Astăzi situaţia se schimbă cardinal. A fost elaborată o nouă politică internă de evidenţă, se optimizează nomenclatorul consumurilor. Pe această bază planificăm majorarea volumului traficului de marfă. Dată fiind situaţia economico-financiară dificilă la calea ferată, magistrala are nevoie stringentă de o asemenea creştere. Ne punem mari speranţe în posibilitatea obţinerii unui grant de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). De asemenea, Uniunea Europeană ne va oferi, prin intermediul ”Neighbourhood Investment Facility” un grant nerambursabil de 5,2 milioane euro. În calitate de conducător al Căii Ferate a Moldovei, profitând de ocazie, vreau să mulţumesc din numele Întreprinderii partenerului nostru de încredere. Acesta va fi cel mai substanţial suport, de care a beneficiat vreodată calea ferată moldovenească. Mijloacele băneşti în sumă de circa 110 milioane euro vor fi cheltuite pentru achiziţionarea locomotivelor noi şi dezvoltarea infrastructurii.

— Şi la finalul discuţiei noastre, ce le-aţi dori colegilor ucraineni?

— Tuturor colegilor noştri din Ucraina le doresc în primul rând bunăstare personală şi profesională, consolidarea în continuare a relaţiilor de parteneriat în domeniul dezvoltării colaborării magistralelor noastre. Vă dorim volum de muncă cât mai mare în traficul de marfă şi pasageri. Apreciem foarte mult relaţiile de afaceri şi parteneriat, care s-au stabilit între căile ferate din ţările noastre. Sunt convins că ele se vor dezvolta şi în continuare pe direcţia intereselor comune. În vara anului 2016 Calea Ferată din Moldova va marca un nou jubileu: 145 de ani de la întemeiere. Feroviarii moldoveni au parcurs cu cinste acest drum istoric. Le-a reuşit şi pentru că CFM are un prieten sigur în persoana feroviarilor ucraineni.