Pînă la alegerile din toamnă au rămas puțin peste o sută de zile, iar partidele politice sînt deja în pregătiri. Oficial, perioada electorală începe din 15 septembrie 2014, iar la următoarele alegeri probabil vor participa și blocuri electorale.
Dat fiind faptul că în ultima perioadă se discută tot mai mult despre formarea și particparea blocurilor electorale la următoarele alegeri, TRIBUNA a solicitat de la Comisia Electorală Centrală (CEC) informaţii despre condițiile înființării acestora.
Potrivit lui Andrei Volentir, secretarul CEC, pentru scrutinul din toamnă pot fi create blocuri electorale, pentru că sînt permise deja de Codul electoral, fiind fixat și pragul de accedere în Parlament. Secretarul CEC a menționat că în perioada 2008-2009 blocurile au fost interzise, însă oricum partidele politice formau liste comune, participînd la alegeri sub denumirea unui singur partid.
Blocurile electorale pot fi formate pînă la începutul perioadei electorale, dar și după, însă nu mai tîrziu de 30 de zile. Conform legislației, pentru a fi format un bloc electoral, membrii partidelor care doresc să îl formeze trebuie să se întrunească într-o adunare de constituire, să semneze un acord de constituire pe care mai apoi să-l depună la CEC pentru a fi înregistrat. Pe baza hotărîrii Comisiei, blocul electoral urmează să își confecționeze propria ștampilă și să își deschidă un cont în bancă, a explicat secretarul CEC.
În conformitate cu art. 86 din Codul electoral, după primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare. Pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice, pragul de reprezentare este de minim 9%, iar pentru cele formate din 3 și mai multe partide și/sau organizații social-politice, pragul de reprezentare este de minim 11%. Blocurile care acumulează mai puțin decît pragul stabilit se exclud din procedura de distribuire a mandatelor.
Din 1994 pînă în prezent, la alegeri au participat blocuri electorale în următorii ani:
1994 – Blocul electoral „Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat”, Blocul electoral „Blocul Social-Democrat”, Blocul electoral „Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor” și Blocul electoral „Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство”;
1998 – Blocul electoral „Convenţia Democrată din Moldova”, Blocul electoral „Unitatea Socialistă”, Blocul electoral „Alianţa Forţelor Democratice”, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”, Blocul electoral „Alianţa Civică Furnica” și Blocul electoral „Blocul Social-Democrat Speranţa”;
2001 – Blocul electoral „Credinţă şi Dreptate”, Blocul electoral „Alianţa Juriştilor şi Economiştilor”, Blocul electoral „Edinstvo”, Blocul electoral „Alianţa Braghiş” și Blocul electoral „Plai Natal”;
2005 – Blocul electoral „Moldova Democrată” și Blocul electoral „Patria-Родина”.
În 1994 blocurile electorale au avut cel mai mare succes, trei dintre ele trecînd în Parlament: Blocul electoral „Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство” – 28 mandate, Blocul electoral „Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor” – 11 mandate și Blocul electoral „Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat” – 9 mandate.
În 1998 au ajuns în Parlament două blocuri electorale, din cele șase concurente – Blocul electoral „Convenţia Democrată din Moldova” – 26 mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” – 24 mandate.
La următoarele alegeri, din 2001, doar un singur bloc a luat 19 mandate, acesta fiind blocul electoral „Alianţa Braghiş”.
După primul mandat de guvernare a comuniștilor, la alegerile din anul 2005, la fel a trecut în Parlament un singur bloc electoral, din cele două concurente – blocul electoral „Moldova Democrată” a reușit să obțină 34 de mandate.
Diana Cebotari
