În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Oleg Efrim, ministrul în exercițiu al Justiției, a vorbit despre cum a venit în politică, reușitele în funcția de ministru al Justiției, regrete, dar și despre alte lucruri importante.

T: Vă mai aduceţi aminte cum aţi ajuns în politică? De la cine a venit oferta?

O.E.: La scurt timp după alegerile parlamentare din vara anului 2009, dl. Alexandru Tănase și dl. Mihai Godea mi-au propus să fac parte din echipa ministrului Tănase. Așa am ajuns să dețin, din noiembrie 2009, funcția de viceministru al Justiției. Mai departe tot știți.

T: Care sînt realizările Dvs. în funcţia de ministru al Justiţiei cu care vă mîndriţi cel mai mult?

O.E.: Imediat cum am preluat mandatul de ministru, în mai 2011, am inițiat elaborarea unui document strategic care să exprime viziunea asupra transformărilor ce se cer în justiție. Într-o perioadă record, am elaborat și am promovat în Guvern și Parlament Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016 și un Plan de acțiuni pentru implementarea celei mai ample și ambițioase reforme din istoria Republicii Moldova, așa cum a fost caracterizată de experții UE.

Recunosc că, inițial, a fost o adevărată luptă contra rezistenței din partea corpului judecătoresc, reprezentat de Consiliul Superior al Magistraturii. Totuși, cu perseverență, am reușit să obligăm CSM să devină o instituție transparentă, așa încît societatea să aibă posibilitatea să urmărească activitatea acesteia. Am instituit un nou mecanism de selectare, evaluare și promovare a judecătorilor, care presupune verificarea riguroasă a competențelor, integrității, profesionalismului pentru a putea fi promovați în funcție. Mai mult, avem instituit și un nou mecanism de răspundere disciplinară a judecătorilor. Mecanismele promovate de Ministerul Justiției sînt puse în aplicare și unele rezultate sînt deja vizibile. În ultimii 4 ani, peste 150 judecători, din totalul de puțin peste 400, au fost schimbați cu judecători tineri. CSM de azi este incomparabil cu ceea ce era la începutul mandatului. Și aici voi menționa că asta nu ar fi fost posibil fără contribuția președintelui CSJ și noului președinte al CSM.

Am reușit să ridicăm imunitatea judecătorilor în cauze de corupție. Nu a fost deloc ușor să facem asta. Drept urmare, au apărut primele condamnări ale judecătorilor pentru corupție din istoria țării.

Am străduit asupra creării și perfecționării unui cadru legal performant, care să asigure instrumentele necesare în prevenirea și combaterea corupției. Astăzi, datorită modificărilor pe care le-am promovat la Ministerul Justiției, un demnitar public riscă o amendă de pînă la 200 000 de lei și pînă la 15 ani de închisoare pentru luare de mită. În același timp, cei care oferă mită unui demnitar riscă 12 ani de închisoare și o amendă de pînă la 160 000 de lei. Am introdus în legislație confiscarea extinsă a averii în cazul îmbogățirii ilegale pentru toți funcționarii, reprezentanții sistemului judecătoresc, procurori etc. Am obligat candidații la funcția de judecător sau procuror să fie testați cu detectorul de minciuni. Suplimentar, am promovat Legea cu privire la testarea integrității profesionale. Astfel, toți funcționarii publici urmează să fie supuși testelor pentru a aprecia dacă sînt sau nu predispuși să comită acte de corupție. Insist să menționez că anume această lege a fost expertizată și susținută de Consiliul Europei și sper, cu tot dinadinsul, ca această lege va fi implementată în continuare. Aceste măsuri, împreună cu majorarea semnificativă a salariilor judecătorilor și sper, ulterior, și ale altor actori din sectorul justiției, vor asigura pe termen mediu rezultatele așteptate.

La începutul anului 2014 am asigurat ca absolut toate cazurile în instanțele de judecată să fie repartizate aleatoriu, iar toate ședințele de judecată să fie înregistrate. Încă din 2007 se încercă acest lucru.

Am creat Comisia Națională de Integritate (CNI), care a obținut deja și primele rezultate. Acum sîntem în proces de definitivare a unui cadru legal nou pentru această instituție, iar din toamna 2014 promovăm conceptul de confiscare civilă, care va permite statului să confiște averea nedeclarată sau obținută prin conflict de interese.

Am instituit un penitenciar-model pentru minori, după standarde norvegiene – Penitenciarul de la Goian. Am constituit în peste 40 de judecătorii, procuraturi, comisariate de poliție camere de audiere, unde minorii victime sau martori ai infracțiunilor sînt asistați de specialiști cînd participă la o cauză penală. Am instalat în toate comisariatele de poliție, izolatoare de detenție și penitenciare camere video pentru a ne asigura că actele de tortură nu sunt aplicate asupra cetățenilor. A fost introdusă monitorizarea electronică a deținuților – persoanele aflate în probațiune vor purta brățări electronice pe picior, fără a fi nevoite să se prezinte personal pentru confirmare la ofițerul de probațiune. Am creat Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care se ocupă de prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare a cetățenilor. Am demarat proiectul de construcție a unui nou penitenciar, cu capacitatea de 1600 de locuri, pentru a închide Penitenciarul nr. 13 și a asigura deținuții cu condiții adecvate. Am dezvoltat sistemul de asistență juridică garantată de stat. Astăzi, peste 40 de mii de persoane beneficiază de un avocat din partea statului, care le oferă gratuit servicii juridice de calitate. Nu pot să nu menționez că ultimii 3 ani bugetul destinat justiției a crescut considerabil, ceea ce ne-a permis să construim și să reparăm sedii ale instanțelor judecătorești, să asigurăm dotarea cu toate cele necesare etc.

Sînt foarte mîndru că Ministerul Justiției a muncit pentru ca în 2013 Moldova să devină al 5-lea stat din lume și al doilea din Europa care utilizează serviciul electronic e-apostila. Împreună cu colegii de la Serviciul Stare Civilă am introdus 21 de servicii electronice, astfel încît cetățenii să nu mai stea în rînd după acte, dar și să achite costuri mai mici pentru acestea.

Ar fi de menționat încă cel puțin 70 de realizări semnificative. Sînt mîndru că am reușit atît de multe lucruri într-un timp relativ scurt. În ultimii ani, Ministerul Justiției și-a făcut tema de acasă conștiincios. Pentru a simți schimbările în justiție, este timpul ca instituțiile de forță din sectorul justiției să demonstreze bunele intenții de reformare.

Desigur, toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără entuziasmul echipei din cadrul Ministerul Justiției și al colegilor din peste 50 de instituții de stat responsabile de implementarea SRSJ, dar și fără suportul unor reprezentanți ai societății civile și a partenerilor noștri de dezvoltare, în deosebi în persoana Dlui Ambasador Tapiola, Dlui Ambasador Moser, organizațiilor NORLAM, OSCE, CoE, Aba Roli, UNDP, IRZ etc. Țin să le mulțumesc și pe această cale.

T: Aveţi şi careva regrete? Ce aţi vrut, dar nu aţi reuşit să faceţi în acest mandat?

O. E.: Nu sînt omul regretelor. La Ministerul Justiției am avut o echipă care a muncit foarte mult ca să realizăm tot ce ne-am propus. Îmi pare rău că lucrurile în justiție nu pot fi schimbate într-o perioadă foarte scurtă, pentru ca cetățeanul nostru să aibă o justiție corectă, echitabilă și necoruptă – așa precum merită.

M-aș fi bucurat dacă am fi avansat mai mult cu reforma procuraturii. Trebuie să menționez că inițierea ei a fost posibilă doar odată cu venirea noului Procuror General. Ministerul Justiției și Procuratura Generală încă din vara lui 2013 a prezentat Parlamentului și concepția de reformă și proiectele de lege necesare pentru a asigura reforma. Din păcate, Parlamentul a purtat pe culoare aceste documente mai mult de 2 ani, ceea ce a făcut ca Republica Moldova să piardă 1,8 mil. euro din suportul acordat de Uniunea Europeană. Ministerul Justiției a expediat deja proiectul de lege care va asigura reforma Procuraturii pentru expertiză la Comisia de la Veneția. Sper că, în curînd, Parlamentul își va face datoria și va promova o reformă adevărată a Procuraturii.

T: De ce nu a mers reforma justiţiei aşa cum trebuie? Unde sînt cele mai mari probleme? Cine a pus piedici?

O.E.: Republica Moldova este în plin proces de reformare a justiției. Sîntem la jumătate de termen de implementare a SRSJ și a Planului de acțiuni. Pînă în 2016, am să rog toată lumea să nu generalizeze și să nu să se grăbească să îngroape această reformă. Reforma se implementează, în pofida scepticismului și criticilor formulate de mulți. În fiecare an avem un progres de peste 60% din obiectivele anuale pe care ni le propunem. În fiecare an sîntem evaluați de Uniunea Europeană și pînă acum au fost apreciate rezultatele noastre. În baza progreselor pe care le avem, Guvernul Republicii Moldova a primit 27,2 mil. euro din cele 60 mil. pe care UE s-a angajat să ni le ofere pentru a sprijini procesul de transformare a justiției. Așteptările oamenilor sînt mari și înțeleg de ce. Trebuie să ținem cont că acțiunile întreprinse în acești ani vor fi resimțite în timp. Lucrurile în justiție se schimbă și se schimbă mult mai rapid decît se reflectă în opinia publica. Sînt încă foarte multe de făcut, din acest considerent este imperios necesar de continuat implementarea Strategiei pînă la finalul și de a reacționa imediat cînd observăm că acțiunile întreprinse nu dau rezultatele așteptate.

Este o reformă care necesită timp. Asupra implementării reformei justiției lucrează mai mult de 50 de instituții și sute de oameni din sectoare foarte rigide și tradiționaliste: corpul judecătoresc, procuratura, poliția, avocatura, instituțiile responsabile să combată corupția etc. Am mers pe direcții complexe: modificarea legislației, schimbări instituționale, foarte multă atenție asupra calificării specialiștilor din sector, schimbarea modului de lucru a oamenilor care muncesc de cele mai multe ori în ”tradiții” greșite. Efectele tuturor intervențiilor promovate de Ministerul Justiției vor fi resimțite de oameni cînd toate aceste instituții își vor face treaba conform noilor legi, conform noilor standarde pe care le-am promovat și nu vor mai găsi scuze pentru inactivitate.

Vă rog să vă amintiți ce se întîmpla cu justiția din Republica Moldova pînă în 2009. Eram avocat pe atunci – aveam o justiție tenebră, cu ușile ferecate. Era un tabu să discuți despre judecători sau să presupui condamnarea acestora pentru acte de corupție. Astăzi, sîntem la etapa de transparentizare. Asta îi responsabilizează și pe judecători, și pe procurori. Am avut un mare noroc ca, pe parcursul mandatului meu, societatea și mass-media să pună în capul listei de discuții publice situația din justiție. Recunosc, stresul format de societate și mass-media asupra sistemului justiției m-a ajutat să promovez multe inițiative curajoase, dar a ajutat și sistemul justiției să se trezească la realitate.

T: Cum V-aţi simţit în Consiliul Superior al Magistraturii, unde de multe ori eraţi în minoritate?

O.E.: Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea cea mai importantă chemată să asigure buna funcționare a justiției. Am modificat legislația pentru a garanta acestei instituții o funcționalitate transparentă, independentă de factorul politic, să fie un filtru adevărat pentru curățarea sistemului judiciar de corupție, trafic de influență, neprofesionalism. Acesta a fost scopul nostru cînd în 2012 am demarat modificări la lege în acest sens. Doar cei care nu vor să vadă, nu observă schimbări între cum funcționa CSM pînă 2012 și ce se întîmplă azi și că tendința de a lua atitudine în cauze grave este una sănătoasă. Dacă anterior problemele nu erau puse în discuție fără a fi semnalate, fie de ministrul Justiției, fie de Procurorul General, astăzi urmăresc inițiativă din partea judecătorilor – membri ai CSM. Asta bucură. Ne-am dorit tot timpul ca schimbarea să fie dorită și din interior – ca CSM să muncească cu profesionalism și corectitudine, cu sau fără ministrul Justiției. Desigur, încă mai este mult de muncit până să avem așa rezultate – dar deja sîntem pe calea de a obține o masă critică de oameni din interior, care sprijină transformările.

În calitate de membru al CSM, începînd cu anul 2011, am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în cazul a 42 de magistrați, dintre care 12 judecători au fost sancționați, inclusiv cu eliberarea din funcție.

T: De ce nu V-aţi implicat în campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie 2014? De ce aţi decis să renunţaţi la politică?

O.E.: Am fost implicat plenar în campania electorală. Chiar mi-am luat concediu neplătit pentru a participa la acest exercițiu. Am avut întîlniri cu alegătorii atît în țară, cît și peste hotare. Dacă întrebarea e despre lipsa din lista partidului pentru funcția de deputat, atunci e o întrebare pentru organele partidului, care creează aceste liste.

Sînt de peste 5 ani la Ministerul Justiției. Este o perioadă suficientă pentru a promova o anumită viziune și pentru a realiza anumite acțiuni. Am decis să revin în domeniul privat, la activitatea de avocat și profesor universitar. Revin în domeniul unde am promovat schimbări pe care le voi simți pe pielea proprie. Revin fără frică, pentru că, cred în schimbări și în capacitatea și dorința sistemului de a se transforma.

T: Oleg Efrim ar putea să revină în politică? Dacă da – cînd? Dacă nu – de ce?

O.E.: Never say never! Știu asta încă de pe timpurile cînd eram absolut sigur că nu voi lucra o zi în sistemul public, iar astăzi am în spate mai mult de 6 ani de astfel de activitate.

T: Aţi mai accepta vreo funcţie importantă în stat? Care ar fi aceasta?

O.E.: Acum aștept desemnarea noului Guvern și după mă voi concentra pe activitatea mea privată. Nu sînt interesat de funcții publice, indiferent care sînt ele.

T: Ce sfaturi aveţi pentru succesorul dumneavoastră?

O.E.: Nu obișnuiesc să dau sfaturi. Fiecare ministru ar trebui să aibă propria foaie de parcurs. Este cert că toată lumea își dorește să aibă miniștri profesioniști și responsabili. Vreau să cred că va fi continuată implementarea SRSJ cu multă ambiție, independență, integritate și profesionalism și că premisele la care am lucrat atît de mult îl vor ajuta să ducă pînă la capăt această misiune. Nu am oferit suficientă atenție, în activitatea mea, comunicării. Aș sugera echipei de la Minister să ajute noul ministru cu o strategie de comunicare agresivă, pentru a aduce la urechile oamenilor schimbările care au loc și care să contribuie la creșterea încrederii în justiție.

T: Ce aşteptări aveţi de la noua guvernare? Ce schimbări ar putea avea loc?

O.E.: Sper că reformarea justiției va rămîne o prioritate ABSOLUTĂ pentru viitorul Guvern. În a doua jumătate a anului trecut, Ministerul Justiției a muncit la peste 20 de inițiative legislative care așteaptă să fie discutate în Guvern și care sînt prioritare pentru reformarea sectorului. Aștept ca Guvernul, dar și Parlamentul să dea dovadă de responsabilitate față de condiționalitățile pe care le au față de Uniunea Europeană, față de cetățeni la capitolul reformarea justiției.

Ca cetățean, aștept ca noua guvernare să nu trădeze așteptările cetățenilor și să muncească cu dedicație pentru a aduce acasă bunele practici europene.

T: Ce planuri de viitor aveţi, inclusiv la capitolul personal?

O.E.: Revin la practica de avocat și la activitatea didactică la universitate. Am planificate multe proiecte interesante pe care urmează să le realizez. Vreau să le urez tuturor succese pentru obiectivele pe care și le propun. Sînt convins că, dacă toți profesioniștii din justiție își vor face meseria cu profesionalism și dedicație, în scurt timp vom avea o justiție echitabilă și corectă.

Adrian Platon