Iuliana Gorea Costin, candidat pentru funcţia de Primar General al Bucureştiului din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), a acordat un interviu pentru Curentul.md, în cadrul căruia a vorbit despre motivele plecării din Republica Moldova, clasa politică de la Chişinău, procesul de integrare europeană a ţării noastre precum şi despre viitorul Republicii Moldova.

C.: Doamna Gorea-Costin, de 13 ani nu mai locuiţi în Republica Moldova. Care a fost motivul pentru care aţi plecat atunci din ţara unde v-aţi născut?

I.G.C.: Pentru început  trebuie să precizez că pentru mine conceptul de ţară e unul mult mai larg şi mai complex. Pentru mine ţara e acolo unde m-am născut şi aici unde activez în prezent .

Am plecat din Chişinău pentru că şi atunci, în 1997, cînd am acceptat funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, şi în 2003, de cînd activez în cadrul structurilor specializate ale Guvernului României pentru dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova am considerat şi consider că pentru determinarea şi menținerea cursului spre Implementarea unui alt sistem de valori, cel european, Republica Moldova are nevoie de eforturi susținute şi asumate.

C.: Cît de des reveniţi acasă? Cum s-a schimbat R. Moldova în această perioadă? 

I.G.C.: De acasă-acasă vin şi revin într-un circuit continuu cu trenul, cu autobusul, cu maxi-taxi, cu mașini particulare împreună cu rude sau prieteni, care au reuşit demult să depășească limitele geografice impuse.

Marea schimbare a Republicii Moldova o aşteptăm să vină.

C.: Anterior aţi candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dar şi la cea de primar al mun. Chişinău. În acest an, R. Moldova a revenit la alegerea preşedintelui ţării prin vot direct de către cetăţeni. V-ar tenta să mai candidaţi o dată?

I.G.C.: În 1996 am candidat independent la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, fiind propusă şi susținută de aripa tînără a comitetului de grevă al celei mai mari mișcări a studenţilor şi cadrelor didactice în apărarea dreptului nostru firesc de a ne studia limba maternă, româna şi istoria română. Am acceptat să utilizez tribuna electorală pentru a contribui la eliminarea de pe scena politică a partidului agrarian,  care îndrăznise să impună scoaterea din planurile de învățămînt a limbii române şi a istoriei românilor. S-a reuşit aceasta atunci dar şi spargerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în politică. Din păcate, mai mult nu s-a putut, societatea  nu era pregătită pentru altceva, tot reprezentanţii nomenclaturii era dispusă să aleagă. Manipularea cu „votul util”, ” răul mai mic” , „cine are sau n-are șanse” bine regizată de marii cunoscători „în trasul sforilor şi păpușilor pe aţe” era la ordinea zilei ca şi acum.

În 2005 am candidat tot independent la funcţia de primar general al municipiului Chişinău pentru a îngrădi împreună cu alţi candidaţi accesul comuniștilor la această  funcţie, pentru a salva „Cetatea libertății Chişinău”. Din cîte vă amintiți , dezamăgiți de clasa politică, chișinăuienii n-au ieşit la vot în număr suficient. În consecință s-a modificat legea, iar la alegerile repetate, întrezărind că este un candidat care ar putea devasta Partidul Comuniștilor, nu am mai considerat necesar să particip.

Acum sunt susținută de Partidul Naţional Țărănesc Creştin Democrat la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, lucru mai mult decît semnificativ în contextul Centinarului Marii Uniri, a președinției Consilului Uniunii Europene pe care România o va deţine în 2019.

La acest moment e un proiect în care m-am angajat total, cu toată responsabilitatea, înțelegerea şi dăruirea. E vorba de partidul lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, fraţii Boilă, Ioan Alexandru, Ion Ratiu.

C.: Cine credeţi că, din actualii actori politici de la Chişinău, are cele mai mari şanse de a deveni viitorul preşedinte al R. Moldova?

I.G.C.: Nu-mi permit să- mi exprim părerea, înainte de a cunoaşte bine candidații şi programul lor. Mi-aş dori să cîștige cel care va reuși să unească oamenii în jurul unor principii şi valori, cel care va demonstra prin fapte şi acţiuni capacitatea de a se pune în slujba semenilor spre  binele comun.

Avem o generație în creștere extraordinară, pentru care voi continua să fac tot ce-mi stă în puteri.

C.: Cum aţi putea caracteriza clasa politică de la Chişinău? Prin ce se deosebeşte/aseamănă cu cea de la Bucureşti?

I.G.C.: Împărtăşesc convingerea că oamenii sînt într-o permanentă evoluţie, deaceea aş vrea să vă spun cum cred că trebuie să fie o clasă politică la Chișinău sau Bucureşti:   conștientă, responsabilă, onestă, capabilă să facă faţă provocărilor timpului.

Avem nevoie nu de politicieni ci de oameni politici şi, în special, de oameni cu gîndire de stat.

C.: La moment, majoritatea partidelor politice de la Chişinău se confruntă cu o criză de credibilitate. Ce credeţi că ar trebui să facă pentru a remedia această situaţie? Care este cauza că partidele de stînga cîştigă tot mai mult teren în faţa celor pro-europene?

I.G.C.: Pe lîngă faptul că partidele de dreapta ar trebui să iasă public în faţa oamenilor şi să-şi recunoască greşelile, ar trebui şi să-i informeze de hățișurile pe care le-au avut de străbătut, de hienele şi şerpii, dar şi sirenele pe care le-au întîlnit în cale.

Cauza e una simplă – sărăcia şi disperarea la care este adusă populația. Cetățenii RM trebuie informați cu argumente clare că partidele de stînga îi hrănesc cu iluzii bizare, folosindu-i astfel drept masă de manevră.

C.: Ultimele sondaje de opinie arată că şi integrarea europeană pierde teren şi nu mai este la fel de populară ca odinioară. Cum se vede această situaţie din exterior? Există careva riscuri pentru Republica Moldova în acest sens?

I.G.C.: Ideea de Europa Unită, urmare a ultimelor provocări, a valurilor de migranți, suferă anumite atacuri, dar, trebuie să recunoaștem că această idee nu este devansată de una mai umană, ci de incapacitatea imediată a liderilor europeni de a lua măsuri eficiente, fără a devia de la principiile şi valorile UE.

Riscurile Republicii Moldova ţin atît de situaţia geopolitică, deci din exterior , cît şi din interior, din lipsa de credibilitate şi incapacitatea Guvernului de a pune în aplicare cerinţele Acordului de Asociere.

C.: Cum vedeţi Republica Moldova în următorii ani? Care sînt şansele de integrare în UE a ţării noastre?

I.G.C.: Mi-aş dori ca cetățenii Republicii Moldova să devină conștienți de faptul că în ziua alegerilor, puterea şi șansele tuturor candidaților sînt în mâinile lor. De felul cum vor vota şi cui îi vor încredința dreptul să-i reprezinte, depinde cum va arăta RM în următorii ani.

C.: Acum candidaţi la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. Care credeţi că sînt şansele Dvs. de a cîştiga acest scrutin? Contaţi şi pe voturile cetăţenilor români, originari din R. Moldova, stabiliţi cu traiul la Bucureşti?

I.G.C.: Am toate șansele să-mi îndeplinesc obiectivele propuse. Contez pe susţinerea şi voturile tuturor bucureștenilor, inclusiv a celor originari din RM, stabiliți cu traiul la Bucureşti. Le mulţumesc tuturor pentru mesajele de susţinere şi le exprim toată recunostinţa şi preţuirea.

Autor: Adrian Platon