Pe 30 iulie 2016, Valeriu Munteanu a împlinit un an de zile de cînd se află în funcţia de ministru al Mediului. Cu această ocazie, CURENTUL a realizat un interviu cu demnitarul pentru a afla care sînt rezultatele după un an de mandat, dar şi nereuşitele. De asemenea, Valeriu Munteanu ne-a spus care sînt priorităţile pentru anul curent, precum şi pentru anii viitori. În altă ordine de idei, ministrul a vorbit despre reforma Guvernului şi despre soarta instituţiei pe care o conduce.

C.: Domnule Munteanu, iată că deja aveţi un an de cînd vă aflaţi în funcţia de ministru al Mediului? Cum caracterizaţi această perioadă?

V.M.: Este o perioadă în care pacientul care era în zona de comă practic şi-a revenit, a deschis ochii şi lumea a înţeles că este un astfel de pacient. Timp de 25 de ani în Republica Moldova s-a vorbit foarte puţin despre mediu, inclusiv nu a fost abordare predilectă pentru clasa politică şi acest domeniu a fost în delăsare. În momentul în care a fost în delăsare, şi atitudinea oamenilor a fost pe potrivă. Nu cred că vreodată în ultimii 25 de ani s-a abordat această problemă mai mult şi s-a încercat să se dea soluţii sau chiar anumite anumite soluţii au fost deja identificate, aplicate şi îşi dau şi roada. Au fost minim 10-20 de iniţiative mari care se aşteptau de 25 de ani, dar nu au fost aplicate din simplu motiv că nu a existat determinare politică, curaj politic şi, respectiv, s-au păstrat anumite paradigme care erau cvasilegale şi aducătoare de corupţie.

C.: Dvs. deţineţi această funcţie deja în al doilea Guvern, mai întîi în Guvernul Streleţ, iar acum în Guvernul Filip. Care sînt asemănările, dar şi deosebirile dintre cele două perioade?

V.M.: Am avut ocazia să lucrez cu doi oameni foarte dedicaţi. Eu am mai vorbit cu alţi colegi, care au fost în alte cabinete. Le-a fost mult mai complicat în momentul în care conducătorii acestor Cabinete de miniştri le plăcea să apară în toată ziua la televizor, să facă PR din tot ce exista şi nu exista. Există foarte multe lucruri comune între Pavel Filip şi Valeriu Streleţ. Ambii sînt foarte buni profesionişti, au o aplicare foarte mare asupra lucrurilor, au o înţelegere foarte clară a tot ce se întîmplă în Republica Moldova, ambii vin din sectorul real al economiei şi, respectiv, cunosc foarte bine acest domeniu, iar la Guvern acest lucru este foarte important. Avantajul lui Pavel Filip este că nu face niciodată politică la Guvernul. Din păcate, domnul Streleţ, în special în ultimele două luni de mandat, a fost furat uşor de acest imperativ al politicului şi, respectiv, a umbrit, dacă nu chiar a eclipsat anumite activităţi pe care trebuiă să le conducă. Din contra, domnul Filip a reuşit de fiecare dată să excludă orice discuţii politice pe platforma Guvernului. De fiecare dată cînd a apărut o problemă a spus că, această chestiune este transmisă pentru discuţii pe platformă politică la coaliţie, Parlament, sau oriunde în altă parte şi acest lucru a ajutat foarte mult. Un alt lucru pe care îl apreciez foarte mult este că nu a făcut niciodată deosebire dintre miniştrii noştri şi miniştrii voştri, un lucru care era prezent în alte Guverne.

C.: Cu ce realizări vă mîndriţi? Ce nu aţi reuşit încă să faceţi? Aţi întîlnit şi obstacole în munca Dvs?

V.M.: Cea mai mare realizare este că, în ultimul an, am reuşit să aduc în atenţia opiniei publice, a cetăţenilor Republicii Moldova, aceste probleme grave de mediu. În momentul în care cetăţeanul tot mai mult conştientizează aceste probleme, se solidarizează cu noi şi clasa politică, şi cetăţeanul şi autorităţile locale, iar în momentul în care ne conjugăm eforturile este mult mai uşor să rezolvăm problemele. Sînt absolut sigur că altfel arăta tabloul acum 5-6 ani cînd Ministerul Mediului era un minister de decor şi, respectiv, nimeni nu ne băga în seamă. Desigur că este încă foarte mult de lucru. Favorabil pentru noi a fost şi rămîne a fi Acordul de Asociere, şi greu şi uşor. Uşor este pentru că, foarte clar în Acordul de Asociere s-a vorbit despre dimensiunea de mediu, dar s-au pus foarte multe sarcini pe Republica Moldova şi în mod implicit pe Guvern şi Ministerul Mediului. Avem de adoptat legi şi hotărîri de Guvern cît altă jumătate de Cabinet de miniştri. Este complicat în momentul în care Ministerul Mediului aveam foarte puţini oameni şi are în continuare, dar rezolvăm şi această problemă.

O altă realizare este aducerea Agenţiei Moldsilva la Ministerul Mediului. Acest lucru era aşteptat de 25 de ani, timp în care a fost ţinută ostatică intereselor politice şi, respectiv, a fost secătuită de puteri. Independenţa  acestei instituţii în cadrul Guvernului a costat foarte multe natura din Republicii Moldova. Aceste întreprinderi silvice, 24 la număr, au acţionat ca nişte agenţi economici şi pădurea a fost tăiată cu nemiluita. Noi am schimbat această paradigmă şi le-am spus că, dezideratul principal al Moldsilva este de mediu. Desigur că, într-un an de zile este greu să schimbi această gîndire cu aceeaşi oameni. Cu cei care nu înţeleg, ne despărţim. Exportul de lemn, o altă chestiune foarte importantă, timp de 25 de ani din R. Moldova s-a exportat lemn brut, foarte mult, în mod ilegal şi barbar. Lemnul se ducea la export în Europa, la preţuri foarte mari şi era o sursă foarte mare de corupţie. Iată că am adoptat şi această hotărîre. O altă hotărîre importantă, exact la acelaşi capitol, este interzicerea arendei în domeniul silvic. O hotărîre adoptată încă în timpul guvernării comuniste a produs efecte negative şi a dus la apariţia a sute de contracte de arendă, respectiv, a zeci de case din beton în păduri şi multe alte acareturi care au pus cetăţeanul Republicii Moldova în condiţii inegale, unii au acces la aceste resurse, iar alţii nu. Anumite amprente va fi foarte complicat să le distrugem cu totul. Dar adoptarea acestei decizii a creat un punct de plecare pentru rezolvarea problemelor care s-au creat în acest domeniu. O altă acţiune la fel de importantă este schimbarea paradigmei privind tăierile de regenerare din RM. Timp de 25 de ani s-a permis tăieri rase în păduri fundamentale. În Republica Moldova există păduri fundamentale, cele de stejar, de tei. S-a permis pînă acum tăierea în păduri valoroase, în păduri seculare. Printr-un ordin pe care l-am semnat în primăvara acestui an este interzis acest lucru, astfel păstrînd pădurile noastre fundamentale pentru mulţi ani înainte.

O altă reformă mare şi durută pentri cei de la Moldsilva este contopirea celor 24 de întreprinderi silvice într-o singură întreprindere. Hotărîrea de Guvern este pregătită şi urmează să fie expediată la Executiv pentru aprobare, iar termen în acest sens este jumătate de an. În momentul cînd vom face aceste chestiuni, sînt absolut sigur că altul va fi chipul şi conţinutul acestei întreprinderi.

Timp de 25 de ani, din păcate în permanentă, dar nu şi în ultimul an, s-a permis furtul de nisip şi prundiş din Prut şi Nistru, extrăgîndu-se milioane de metri cubi, aducîndu-se în acest sens daune incomensurabile acestor două rîuri. Noi am stopat aceste lucruri, nu am autorizat sub nici un fel nici o lucrare şi, respectiv, nu am permis perpetuarea acestui fenomen. Sînt absolut sigur că trebuie să continuăm în acelaşi sens şi vom descuraja acest fenomen.

Tot în ultimul an, pentru prima dată în 25 de ani, am făcut prohibiţie totală la pescuitul industrial pe Prut şi Nistru, ceea ce a adus o contribuţie semnificativă la regenerarea ihtiofaunei din Prut şi Nistru, care a avut foarte mult de suferit. Acest lucru acum este coordonat pentru anii viitori şi cu partea transnistreană, Ucraina şi România, astfel încît această prohibiţie să fie realizată pe o perioadă mult mai lungă. În acelaşi timp, am alocat surse pentru Serviciul Piscicol ca în toamna acestui an să procure puiet şi să populeze masiv Prutul şi Nistrul. Am oprit pescuit industrial, repopulăm rîurile, am intensificat controalele şi aceste acţiuni în 1-2 ani vor arăta rezultate. Specialiştii şi pescarii amatori spun că deja este un anumit progres vizibil în acest sens.

În domeniul cinegetic, în ultimul an, pentru prima dată în ultimii 25 de ani a fost interzisă vînătoarea la mai multe specii tradiţionale pentru Republica Moldova, păsări şi iepuri în mod special. Această acţiune va continua şi anul acesta. Avem un progres semnificativ în acest sens. Iepurii s-au înmulţit, iată o chestie foarte populară, şi avem un progres de 30% doar anul acesta. Vom continua şi în anii viitori, astfel încît să regenerăm fauna din R. Moldova. Ţara noastră este cea săracă sub aspectul faunei. A fost complicat, această tagmă a vînătorilor este şi rămîne a fi foarte puternică şi influentă. Chiar săptămîna aceasta am avut dezbateri în cadrul Guvernului cu privire la o lege iniţiată de Ministerul Mediului cu privire la demonopolizare. Nimeni nu şi-ar fi putut permite să vină cu astfel de legi acum 5,6 sau 10 ani, pe timpul lui Voronin. Noi am făcut acest lucru demonstrînd că sîntem unicul stat din Europa unde există un monopol în domeniul cinegetic. Monopolurile de obicei duc la declin în domeniu. Reacţiile încă sînt dure, există vînători şi în cadrul Parlamentului, şi în cadrul Guvernului, dar sînt absolut sigur că argumentele noastrele sînt imbatabile şi colegii ne vor susţine. Cred că este pentru prima dată în RM, şi nu ştiu dacă a mai existat undeva în Europa, unde vînătorii au venit şi au făcut proteste şi au cerut demisia ministrului Mediului cu sintagma: „Banditule, dă-ne voie să împuşcăm!”.

În RM există peste 4 mii de lacuri şi toate sînt în proprietatea administraţiei publice locale, dar nu a existat o ordine şi o logică în relaţia dintre administraţia publică locală, deţinătorii de iazuri care cresc peşte şi cei care doresc să irige. Am avut şi o luptă mare cu agricultorii pentru ca să le permite irigarea din surse subterane. Noi nu am permis acest lucru, dar compromisul s-a atins la momentul creării condiţiilor pentru irigarea din lacuri. Iată 25 de ani a lipsit acest cadru legal în acest sens şi noi am venit cu un regulament adoptat acum cîteva săptămîni la Guvern, cu privire la gestionare lacurilor, care permite şi stabileste reguli foarte clare de acces la apă. Apa este o resursă naturală şi nu aparţine nici administraţiei publice locale şi nici a deţinătorilor de iazuri. Acum nimeni nu va mai putea să domine acest domeniu şi, respectiv, va crea regulă.

Legat de ce nu am reuşit. Procesul acesta birocratic din cadrul Guvernului şi Parlamentului este destul de complicat. Avem două legi foarte complicate, Legea cu privire la deşeuri şi Legea cu privire la substanţe chimice din care se derivă două obligaţii europene pe Acordul de Asociere. Angajamentul nostru este să le adoptăm cît mai repede, dar discuţiile pe platformă guvernamentală şi parlamentară au depăşit aşteptările pe care le-am avut eu în calitate de ministru, însă văd deja pe undeva un final pozitiv în acest sens.

Nici atunci cînd am fost primar, nici cînd am fost deputat, dar nici acum cînd sînt ministru, nimeni nu a încercat să facă ingerinţe în activitatea mea. Am fost sincer, transparent şi, respectiv, mereu am spus problemele care există şi abordările care le am, la partid, în cadrul coaliţiei, şi nimeni niciodată nu a încercat să mă oprească. Eu am avut întotdeauna libertate, o am în continuare şi acest lucru mă ajută foarte mult în activitatea mea.

C.: Anterior, spuneaţi că sîntem ţara cu cele mai proaste resurse de apă? Între timp, s-a schimbat ceva în această direcţie?

V.M.: Problema este atît de complicată încît nu poate fi rezolvată nici într-o lună sau două, şi poate nici în cîţiva zeci de ani. Republica Moldova a fost şi probabil va rămîne în continuare, comparativ cu alte ţări, cel mai sărac stat sub aspectul apelor supraterane sau subterane. Acele puţine resurse pe care le avem, noi încercăm să stabilim reguli cum să le gestionăm. De aceea au fost eforturile noastre pe Prut şi pe Nistru, care sînt cele mai importante resurse de apă. Eu sînt absolut sigur că în momentul în care vor rămîne nisipul şi prundişul, acolo va veni foarte mult peşte, va avea capacitatea ca această apă să fie curăţată şi, respectiv, de o calitate foarte bună. Desigur că, o altă problemă mare care există pe Nistru sînt debitele salubre pe care le gestionează şi le controlează Ucraina prin Novodnestrovsk, iar eforturile noastre este de a determina Ucraina pe platformă internaţională ca să permită Republicii Moldova să aibă acces la acest proces, gestionînd aceste procese împreună. Legat de alte rîuri din Moldova, în afară de fliviilor Nistru şi Prut, avem încă 3500 de rîuri care trebuie curăţate şi însănătoşite.

Cea mai mare problemă care există, şi noi avem deja acţiuni foarte clare, iarăşi în premieră în ultimii 25 de ani, este distrugerea lacurilor construite pe cursul rîurilor, care îngrădesc cursul rîului şi, respectiv, distrug acest rîu. Din 3700 de lacuri, probabil jumătate sînt construite pe cursurile rîurilor şi le distrug. Noi pînă la 1 septembrie, Inspectoraul Econologic cu Apele Moldovei fac inventarierea tuturor lacurilor şi să ne spună sursa de apă, care, cum, cînd a fost construit, astfel ca după aia să putem interveni inclusiv cu buldozerul, să distrugem aceste baraje şi să eliberăm rîurile. Doar restabilind reţeaua hidrografică din Republica Moldova vom putea să însănătoşim sistemul hidrografic din RM.

C.: Care sînt priorităţile instituţiei pe care o conduceţi pentru anul curent? În ce proporţie aţi reuşit să realizaţi ceea ce v-aţi propus?

V.M.: În proporţie de 80-90 la sută toate acele deziderate pe care le-am avut – le-am realizat. Avem încă o sesiune parlamentară înainte. Nu pot să spun că sînt mulţumit pe deplin de activitatea pe care am avut-o. De fiecare dată consider că este loc de mai bine. În momentul în care lucrurile se pornesc, şi sinergiile te ajută ca să rezolvi anumite chestiuni. Avem foarte multe proiecte în derulare, inclusiv reforma instituţională, crearea Agenţiei de mediu – o chestiune imperioasă pe care RM o aşteaptă de mulţi ani, precum şi reaşezarea tuturor instituţiilor de mediu pe această platformă. Este o reformă destul de durută, mai ales în momentul cînd există confort instituţional. Desăvîrşirea operei este adoptarea Legii cu privire la deşeuri şi Legii cu privire la substanţe chimice. Avem foarte multe proiecte de infrastructură. Vom începe în această toamnă foarte multe şantiere legate de domeniul nostru. Sînt absolut sigur că, din momentul în care RM va intra în alte proiecte de finanţare mari, cum ar fi acordul cu FMI, acest lucru ne va permite să atragem în RM şi alte instrumente de plată foarte importante în acest domeniu.

C.: Care este situaţia actuală la instituţiile subordonate Ministerului, cum ar fi Moldsilva, Apel Moldovei, etc?

V.M.: Lucrurile s-au schimbat radical în ultimul an, cel puţin la nivelul managementului general. Nu cred că lucrurile au fost desăvîrşite pînă la nivelul inferior. În momentul în care există mulţi oameni în sistem, anumite indicaţii pe care le dăm noi sînt greu executate. Atunci cînd am venit la Ministerul Mediului am făcut o sugestie insistentă ca toţi cei care lucrează în domeniul mediului să-şi suspende activitatea din Societatea Vînătorilor şi Pescarilor pentru ca să poată apăra natura. Consider că nu poţi să fii şi agent de mediu şi vînător, pentru că este lucruri sînt incompatibile. Unii au ascultat, unii nu, unii au plecat, unii au rămas, iar alţii care au rămas au trişat în acest sens. Am avut şi un exemplu cînd, un şef de inspecţie ecologică, care s-a obligat să-şi suspende activitatea, a fost prins de poliţişti la vînătoare braconînd o căprioară. Este o mare blasfemie cînd eşti pus să păzeşti natura, dar tu o distrugi. Culmea este că noi l-am dat afară, prima instanţă am cîştigat-o, dar la Curtea de Apel a cîştigat dumnealui. Noi vom merge la Curtea Supremă de Justiţie. În momentul în care vor înţelege cei din sistem că noi sîntem determinaţi, că nu trişăm, că s-a schimbat conceptul, că nu mai acceptăm paradigme vechi, atunci mulţi se vor conforma. Nu vom ceda nici un centrimetru din acele demersuri şi, respectiv, măsuri foarte aspre pe care le-am luat pe fiecare domeniu.

C.: În prezent se vorbeşte foarte multe despre reforma Guvernului. În ce priveşte Ministerul Mediului, se spune că acesta ar putea fi lichidat. Totodată, ştim că există deja un concept privind noua structură a Guvernului. Confirmaţi sau infirmaţi aceste zvonuri?

V.M.: Nici un concept pe care le-am văzut eu, vreau să vă asigur că nici un document nu prevede dispariţia sau diminuarea rolului şi funcţiilor Ministerului Mediului. Din contra, toate paradigmele care au fost discutate pînă acum prevăd consolidarea consistentă a rolului şi locului Ministerului Mediului în arhitectura administraţiei publice centrale. Nu este o chestie de opţiune, ci este o chestie necesară pentru RM, pentru că altfel riscăm să compromitem foarte multe procese începute pe interior, dar şi sugerate şi susţinute din afară. Partenerii de dezvoltare au nevoie de o instituţie pilon în Republica Moldova.

C.: Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului. Credeţi că este ultima? Îşi va duce actualul Guvern mandatul pînă la capăt?

V.M.: Moţiunea de cenzură este un exerciţiu politic. Sîntem înaintea alegerilor prezidenţiale şi cu siguranţă vor mai exista asemenea demersuri conjuncturale. Să vedem cum vor arăta. Am văzut anumiţi iniţiatori ai moţiunii cenzură, vorbesc de Partidul Liberal Democrat Moldova, care nu s-au prezentat la şedinţa Parlament. Probabil şi-au schimbat poziţia, sînt colegi foarte respectabili acolo, şi probabil s-au pripit cînd şi-au pus semnătura alături de Dodon şi Voronin pe o moţiune de cenzură, pe un Guvern care a obţinut un mare credit de încredere din partea partenerilor de dezvoltare, prin agrearea unui acord cu FMI.

Legat de moţiunile simple, cred că PSRM va continua. Ceilalţi patru colegi de-ai mei de partid au primit deja astfel de oferte şi au fost chemaţi rînd pe rînd în Parlament. Eu sînt ultimul. Eu i-am zis domnului Dodon: „Iniţiaţi-mi şi mie o moţiune simplă, pentru că voi avea probleme la partid. Trebuie să fiu şi eu în rînd cu lumea”. Aş vrea să am o discuţie cu Parlamentul, am un respect profund pentru această instituţie unde am muncit timp de 6 ani de zile. Se face acolo şi politică, dar există suficientă dedicaţie pentru probleme Republicii Moldova. Vreau să vedem de unde am pornit şi unde am ajuns în acest moment şi cum trebuie să avem în continuare susţinere parlamentară pentru anumite iniţiative de-ale noastre.

C.: Cum credeţi că se va efectua reforma Guvernului?

V.M.: Se va lua bisturiul în mînă. Există o analiză făcută. Nimeni nu va strînge pe nimeni cu uşa. Nimeni nu va impune nimic nimănui. Pur şi simplu se va lua paradigma cea mai optimă pentru Republica Moldova şi, respectiv, se va începe de sus în jos să se cureţe sistemul administraţiei publice centrale, şi după aia şi cel local, dacă se va demonstra că nu este funcţional, dar el nu este funcţional. Vor dispărea foarte multe instituţii, iar funcţiile care se suprapun vor fi comasate şi preluate de o altă instituţie.

C.: Dacă vi s-ar cere să vă daţi demisia din funcţia de ministrul al Mediului, aţi face-o? În ce condiţii?

V.M.: Eu am fost şase ani în Parlament. Acolo este un confort că mandatul este de 4 ani şi nu te poţi lăsa e el în condiţii uşoare. Eu mi-am dorit să vin la Guvern, ştiind foarte exact că trebuie şi pot să schimb lucrurile într-un anumit domeniu. Am ales acest domeniu al mediului deoarece era în delăsare. În momentul cînd va trebui să plec din această funcţie, voi pleca uşor de tot. Eu aici nu am lucruri. Plec de aici exact în 15 minute şi am în mînă doar cîteva cărţi şi nu am absolut nici un fel de regrete.

Dar cu siguranţă, acele sentimente pe care mi le-a provocat acest domeniu al mediului, acele teme pe care le-am abordat, acele lucruri pe care le-am început mă vor urmări mulţi ani de zile şi vor fi permanent în preocupările mele. Sînt absolut sigur că, nu există foşti miniştri ai mediului. În momentul în care eşti dedicat acestui domeniu, în momentul în care fiecare furnică, pasăre şi fiecare gram de apă îţi este drag, atunci, cu adevărat, toată viaţa după aia vei fi ataşat de acest domeniu.

C.: Cum credeţi că va evolua situaţia politică din ţară în viitorul apropiat? La ce surprize am putea să ne mai aşteptăm?

V.M.: Alegerile prezidenţiale sînt un exerciţiu în care cetăţeanul RM va fi invitat să dea o notă clasei politice. Este liber să taxeze pe unii, iar altora să le acorde credit de încredere. Sper foarte mult ca cetăţeanul să aibă suficiente instrumente pentru a alege grîul de neghină, pentru că să păstreze RM pe calea sa de dezvoltare europeană. Toţi trebuie să înţeleagă, inclusiv cei de la guvernare şi din opoziţie, preşedinte va fi doar unul, cu competenţele pe care le are. Cetăţeanul la fel trebuie să înţeleagă că nu va fi un preşedinte atotputernic, nu va fi un preleşedinte Batman şi va avea exact aceleaşi competenţe pe care le are preşedintele actual. Va trebui să-şi găsească locul şi rolul în arhitectura organele administraţiei publice centrale. În momentul în care se va crea campanie electorală şi cineva va promite cetăţeanului că din perspectiv de preşedinte va putea schimba toate lucrurile, acesta va greşi.

Alegerile vor trece, Republica Moldova va avea unul, dar nu 20 de preşedinţi. Guvernul şi Parlamentul îşi vor continua activitatea, mai confortabil – în momentul cînd va fi un preşedinte care va colabora cu actuala guvernare, sau mai complicat – în momentul cînd vor exista animozităţi sau chiar opoziţie directă şi intransigentă faţă de actuala guvernare. Eu, personal, mi-aş dori că preşedintele, indiferent cine va fi, să înţeleagă aceste imperative şi anumite procese pozitive care depăşesc interesele noastre politice să fie continuate şi susţinute. Doar cetăţeanul este cel care beneficiază, sau după caz – suferă în momentul în care politicienii îşi încrucişează săbiile.

C.: Opoziţia de stînga este convinsă că alegerile parlamentare anticipate sînt inevitabile şi vor avea loc în cel mult un an de zile. Este real acest scenariu?

V.M.: Sîn doar declaraţii pe care trebuie să le facă. În momentul în care este în opoziţie, tu ai un electorat în spate. Dacă vei spune electoratului: „Tu trebuie să aştepţi, dragul meu alegător, trei ani de zile pînă cînd vom prelua puterea”, cetăţeanul nu poate să aibă proiecţii pe termen lung şi este nerăbdător. De aceea, politicienii „dibaci”, precum sînt în Republica Moldova, trişează foarte mult. Din lipsă de sinceritate, ei folosesc aceste instrumente că: „dacă nu mîine – poimîne, dacă nu poimîine – peste un an de zile, neapărat îi dăm jos”, ştiind foarte exact că acest lucru este foarte greu sau vor trebui pentru asta să recurgă instrumente nespecifice unui stat de drept, aşa cum a fost în Turcia.

C.: Vă mulţumesc frumos pentru interviu!

Autor: Adrian Platon
Foto: Andrei Boguş