Ambasadorul Republicii Moldova în Japonia, Vasile Bumacov, a vorbit în cadrul unui interviu pentru CURENTUL despre noua sa funcţie, relaţiile dintre Republica Moldova şi Japonia, precum şi planurile sale de viitor.

C.: Domnule Bumacov, sunteți la primul mandat de Ambasador. Ce v-a determinat să acceptați? Cum vă simţiţi în noua postură?

V.B.: Este adevărat, și nu numai că sunt la primul mandat, dar sunt și primul ambasador responsabil pentru deschiderea Ambasadei R. Moldova în Japonia. Pentru mine a fost o onoare această propunere. Doar cunoașteți ce reprezintă Japonia ca țară pe plan mondial și poporul nipon ca prieten al Republicii Moldova. Am avut norocul să lucrez cu japonezii mai mult de 15 ani, să lansăm mai multe proiecte și să vizitez pînă la acest mandat Japonia de 10 ori. În această perioadă, cred că am făcut lucruri importante pentru țara noastră și în special pentru agricultură. Dar vom munci ca să lansăm și mai multe proiecte importante pentru țara noastră. Aceasta îmi doresc să reușesc pe durata mandatului. Dar nu numai asistența financiară trebuie să domine în relațiile cu acest popor deosebit.

De fiecare dată mă impresiona corectitudinea, hărnicia, punctualitatea și generozitatea niponilor, care au creat o ţară așa de frumoasă cu o economie puternică în condiții extrem de dificile. Practic este cea mai competitivă economie din lume, din punct de vedere al potențialului de export al Japoniei. Aceasta este ceea ce trebuie să învățăm de la ei și noi. R. Moldova fără potențial de export tot nu poate exista. Japonezii demult au conștientizat acest lucru și sper că în sfârșit s-a înțeles și la noi. Din acest motiv în timpul mandatului de ministru am luptat dur cu toate barierele artificial create la export, chiar dacă intram în conflict cu șefii de atunci.

În privința faptului cum mă simt în noua postura aș spune că, este la sigur un domeniu nou pentru mine. Dar, după cum cunoașteți, pînă acum am avut o vastă experiență internațională, și aceasta mă face să fiu încrezător în succesul acțiunilor care le voi întreprinde, pentru a apropia și mai mult popoarele noastre în interesul ambelor țări.

C.: De ceva timp ați trecut cu traiul  în Japonia. Cum v-a întîlnit ţara soarelui-răsare? Cum arată o zi din viața dvs. acum?

V.B.: Japonia este o țară cu adevărat primitoare. Mai rar o să întâlniți în lume așa bunăvoință și respect. Cu atât mai mult că am zeci de prieteni aici cu care am muncit împreună şi în Moldova și în Japonia. Chiar am rămas plăcut surprins când am văzut câtă lume a venit să mă susțină atunci când am mers la Maiestatea Sa, Împăratul Akihito pentru a-i prezenta scrisorile de acreditare.  Numai că statutul prezenței mele aici este cu mult diferit de cele anterioare. În Japonia când vine vorba de activitate propriu zisă, regulile sunt foarte dure și sigur că se respectă întocmai. De exemplu, pentru a trece toate procedurile de acreditare, închiriere, înregistrare ş.a.m.d., a trebuit să depunem împreună cu echipa mult efort și să depășim foarte multe obstacole. Să nu uităm de bariera lingvistică şi a scrisului. Foarte puţină informație este în engleză. Foarte puţini japonezi, lucrători din sfera publică și de deservire cunosc engleza. De aceea studierea limbii japoneze a devenit o prioritate.

Dar vreau să menționez că, colegii de la Ministerul de Externe al Japoniei au fost cât se poate de amabili ca să ne îndrumeze de fiecare dată când apăreau situații complicate, necunoscute și specifice locului. Însă acum intrăm în ritmul necesar de activitate. Deja avem un oficiu destul de bun, care urmează să-l pregătim pentru deschiderea oficială. Avem posibilitatea de a acorda mai mult timp atât negocierilor cu diferite structuri statale cât și companiilor interesate de R. Moldova. În sfârșit putem colabora mai activ cu diaspora. Așa că, ziua de lucru al unui ambasador este interesantă, plină cu diverse activităţi şi deloc  nu arată cu mult mai liniștită decât ziua de muncă a unui ministru.

În primul rând, trebuie să spun că această decizie a fost una mult așteptată. Eu personal am insistat mult anterior, chiar dacă nu știam că voi fi nominalizat în calitate de ambasador. Japonia fiind printre primii trei mari finanțatori și susținători dezinteresați ai Republicii Moldova merită o atenție mai mare, iar noi parcă nu observam acest lucru. Dar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în 2014 a decis ferm să promoveze acest proiect.

După cum am menționat mai sus, tot ce ține de lucrul organizatoric practic deja a fost finalizat. De jure, Ambasada R. Moldova în Japonia este funcțională.  A rămas să organizăm și inaugurarea oficială. Acest lucru va dura nițel, deoarece sunt multe procedee care necesită să fie coordonate de Ministerul Afacerilor Externe a Japoniei și MAEIE a R. Moldova. Vor avea loc și întrevederi la nivel oficial înalt și aceste coordonări necesită de asemenea mult timp. Dar la sigur sunt lucruri importante și necesare.

C.: Care au fost primele Dvs. acţiuni în noua funcţie?

V.B.: În primul rând a trebuit să trec multe proceduri deloc simple la noi acasă. Totuși este ceva nou și aș spune specific. Apoi am ținut să mă prezint la Tokyo în termeni cât mai restrânși. Erau foarte multe de făcut. Apoi am trecut toate etapele stabilite oficial aici la Ministerul de Externe. Eu deja vizitasem anterior Ministerul de Externe nipon de vreo 3 ori şi nu era ceva absolut nou. Numai calitatea în care m-am prezentat era diferită. Oricum, am avut o primire caldă și prietenoasă.

A urmat procesul de căutare și contractare a apartamentelor, reședinței, oficiului. Cu echipa, în paralel ne ocupam și de problemele apărute la acordarea asistenței. Au urmat domenii ca schimbul de studenți și practicanți, stabilirea relațiilor cu diaspora și participarea la diferite evenimente oficiale și de business.

C.: Ce planuri are Japonia pentru Moldova în acest an? Știm că asistența financiară acordată țării noastre de-a lungul anilor este impunătoare. 

V.B.: După cum cunoașteți, Japonia acordă asistență la zeci de țări. Pe site-ul MoFA (ODA) al Japoniei puteți vedea că, practic în fiecare zi se semnează Note de Schimb de milioane și milioane de yeni. Dar nu Japonia trebuie să aibă planuri pentru Moldova. Ei sunt generoși și doresc să ajute acolo unde este mai multă necesitate. Doresc să ajute la eradicarea sărăciei și îmbunătățirea sistemului medical, iar ca țară cu responsabilitate globală vor să contribuie la procesul de diminuare a impactul negativ al activității umane asupra mediului ambiant. Japonia ne-a ajutat să mecanizăm țara prin proiectul 2KR, să modernizăm spitalele noastre sau să folosim biomasa la încălzirea școlilor, grădinițelor și multe altele. Însă noi trebuie să fim cei, care să venim cu propunerile de proiecte și cu argumentările de rigoare. Nu o să uit niciodată cum precedentul Prim-ministru a blocat depunerea la Ambasada Japoniei a cererilor de finanțare, de parcă nu cetățenii R. Moldova aveau nevoie de susținerea pe care dorea să ne-o acorde dezinteresat japonezii.

Noi aici știm foarte bine ce avem de făcut, pentru ca ajutorul oferit de partea niponă să aibă un impact maxim asupra calității vieții cetățenilor R. Moldova și sporirii eficienței economiei naționale. Să nu uităm de importanța atragerii investițiilor japoneze în țara noastră. Să ajutăm ca produsele noastre să pătrundă pe aceasta piață importantă și stabilă, să promovăm atragerea turiștilor niponi.

C.: Proiectul 2KR ce perspective are?

V.B.: Proiectul 2KR a fost o mare reușită atât pentru țara noastră, cât și pentru partea niponă. O idee, sau să spunem o metodologie japoneză implementată corect a demonstrat că și cu surse nu prea mari financiare se poate obține un rezultat impunător și sustenabil. Chiar dacă acest program și-a finalizat activitatea pe plan internațional, în R. Moldova continuă să contribuie la susținerea fermierilor în pofida tuturor hărțuielilor la care a fost supus anterior. Unitatea de Administrare a Proiectului 2KR actualmente implementează încă alte 6 proiecte în afară de 2KR. Sper foarte mult că vom reveni la susținerea mai consistentă acordată agricultorilor, deoarece agricultura rămâne a fi ramura de bază a economiei naționale cu cel mai mare potențial de export, dacă să revenim la ceea ce am discutat la început.

C.: Vă însoțește soția în misiunea Dvs. A trebuit să o convingeți mult ca să părăsească R. Moldova?

V.B.: Nu pot să spun că soția nu avea păreri bune despre Japonia, deoarece știa multe din colaborarea mea cu japonezii. Ba chiar eram împreună în anul 2000 în Kuala Lumpur, Malaiezia, când niște prieteni din Japonia mi-au sugerat că ar fi bine să închei misiunea în Guvernul de Tranziție al Națiunilor Unite în Timorul de Est și să lansăm proiectul 2KR în Moldova. Așa că a fost o decizie comună. Mai mult, noi acasă am avut ca oaspeți zeci de prieteni din Japonia și sigur că era impresionată de cumsecădenia lor.

Unica problemă era grija pentru dezastrele naturale care au loc în aceasta țară. Ceea ce de fapt se cam întâmplă și în ultima vreme aici. Dar am convins-o că, cataclismele naturale i-a făcut pe niponi și mai rezistenți, și mai organizați. Dar nu este ușor să părăsești țara pe așa timp îndelungat, mai ales când ai alături nepoței.

C.: Ce ați recomanda doritorilor din R. Moldova care doresc să viziteze Japonia? 

V.B.: Japonia ca țară, ca popor, ca şi cultură, este ceva cu totul deosebit în lume. Dacă pentru cineva există o așa posibilitate, Japonia trebuie neapărat vizitată. Și nu numai pentru plăcere și curiozitate, dar și pentru a cunoaște și a învăța foarte multe lucruri utile și importante. Voi face tot posibilul pentru a facilita accesul cetățenilor Republicii Moldova în acest ținut deosebit.

C.: Ce vă lipsește cel mai mult?

V.B.: Am stat aici destul de puțin timp și am fost prea ocupat ca să mă concentrez la ceea ce mi-ar lipsi. Sistemele de comunicare și informare modernă nu-ţi lasă loc pentru sete de știri. Eu întotdeauna m-am simțit bine acolo unde am putut face ceva util și nou. Atâta timp cât agricultura a avut nevoie de reforme și pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere, m-am dedicat totalmente acelei necesități. Acum sunt alte priorități și nu am timp pentru mari dorințe, decât casa, copiii, nepoții și prietenii adevărați.

C.: Cum vă doriți să se schimbe relațiile moldo-japoneze pe termen mediu? 

V.B.: Îmi doresc ca aceste relații să aibă o dinamică pozitivă. O cooperare cât mai intensă, relații de interes bilateral și pragmatice. Îmi doresc mult să evoluam de la proiecte de asistență la proiecte de investiții, turism, comerț, transfer de know-how și cât mai multe schimburi culturale. Doresc foarte mult ca cetățenii țării mele să afle cât mai mult adevăr despre japonezi, așa cum doresc ca și niponii să afle cât mai mult despre țara noastră. Să învățăm cât mai mult de la japonezi pentru a mai tempera miturile, care bântuie pe la noi,  mai ales despre hărnicie.

Autor: Adrian Platon