Una din cele mai mari probleme ale R. Moldova, poate chiar cea mai mare, este corupția. An de an, donatorii externi alocă bani pentru lupta cu acest flagel, autoritățile promit că lucrurile se vor schimba, dar pasul se bate pe loc. De ce lucrurile se mișcă atît de greu și ce ar trebui de întreprins în regim de urgență, a vorbit în interviul acordat pentru www.curentul.md, Eremei Priseajniuc, responsabil de politici anti-corupție la Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE).

Curentul.md:  Dle. Priseajniuc, în această săptămînă la Chișinău a fost organizată conferința – ”Anticorupția: Situația actuală și studiul de caz al României”, la care au participat și Nistor Călin – procurorul-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupției (DNA) din România și Dl. Cristi Danileț, judecător, membrul Consiliului Superior al Magistraturii din București. Cum a apărut această idee? Cum ați convins oaspeții din România să vină la Chișinău?

E.P: Ideea lansării proiectului cu denumirea ”Împreună cu societatea civilă împotriva corupției” a reieșit din existența situației dificile cu care se confruntă societatea moldovenească la compartimentul combaterii corupției precum și rezervelor mari înregistrate în lupta cu acest flagel. În luna iunie curent,  Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul de Politici Europene de la Berlin a obținut acceptul din partea Guvernului Germaniei pentru a implementa acest proiect în Republica Moldova, scopul de bază al căruia este de a invita cei mai buni specialiști din țările care au demonstrat eficiența în activitatea sa și au obținut rezultate excelente în combaterea corupției. Proiectul va dura pînă la 31 decembrie 2015, perioada în care vor fi desfășurate conferințe practice cu participarea experților anticorupție internaționali, pentru a aduce la cunoștința societății civile, presei, instituțiilor de forță, judecătorilor, avocaților cele mai bune practici și experiența statelor străine. Spre finalul proiectului, va fi organizată o conferință în care vor fi prezentate recomandările precum și măsurile anticorupție concrete ce urmează a fi întreprinse pentru a obține rezultate palpabile în țara noastră.

La prima etapă a proiectului, în luna iulie împreună cu colegii de la Berlin, Prof. Dr. Mathias JOPP, director executiv IPE, Dominic MAUGEAIS, manager de proiect și Martin SIEG, director de proiect IPRE am efectuat o serie de vizite la diverse organizații neguvernamentale, reprezentanți mass-media, purtate discuții cu jurnaliștii de investigație specializați în domeniul anti-corupției, precum și cu conducerea instituțiilor statului responsabile de acest segment. În cadrul discuțiilor au fost atinse problemele existente cu care confruntă societatea noastră, motivele încetinirii ritmului de combatere a corupției, ca rezultat fiind stabilite prioritățile și obiectivele conferințelor organizate.

La prima conferință, s-a decis de a invita experții din România, deoarece în ultimii ani, eforturile comune depuse, dar îndeosebi eficiența instituțiilor de aplicare a legii, au adus rezultate simțite de întreaga societate română.

Pe acest motiv, au fost invitați specialiști remarcabili, din partea sectorului asociativ și a instituțiilor de aplicare a legii: Laura ȘTEFAN, expert anticorupție EFOR (în 2015, Ambasada SUA din România a desemnat-o ”Cea mai curajoasă femeie”); Cristi DĂNILEȚ, judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, expert în anti-corupția judiciară; Nistor, CĂLIN, Procuror șef adjunct, Direcția Națională Anticorupție (DNA).

C.: Care sunt principalele teze, sfaturi enunțate de experții români pentru autoritățile din R. Moldova?

E.P.: Ideea de bază care a fost exprimată de toți experți, este de a începe reformarea imediată și în același timp a întregului sistem al justiției, nu doar CNA sau CNI, ci și restul instituțiilor de aplicare a legii, adică a Procuraturii, instanțelor de judecată. Și aici, fără voință politică, nu obținem nimic! Pentru a fi asigurată eficiența activității, este necesar să existe arestări și, cel mai important, condamnări a peștilor mari. Trebuie să fie asigurată independența și stabilitatea în activitatea procurorilor, judecătorilor și avocaților. România nu putea obține aceste rezultate fără o presiune din exterior, și anume din partea UE. În perioada de preaderare, au fost impuse condiții concrete de conformare la standardele europene de luptă împotriva corupției.

Încercarea de a aduce în RM acea presiune din exterior, mă refer la invitarea unei misiuni EUJUST, cu sprijinul financiar al UE, prin care urmau să vină judecători și procurori europeni, a avut loc după recepționarea în vara anului 2014 a acceptului de principiu din partea funcționarilor de rang înalt a UE. Prin urmare, pînă la finele anului 2014, urma să-și înceapă misiunea de monitorizare a tot ce înseamnă activitatea instituțiilor de forță, procurori, judecători din Moldova. Ca rezultat: EUJUST nu a venit la noi și nici nu este clar dacă vor veni în general.

C.: De ce totuși lucrurile se mișcă atît de greu în domeniul luptei cu corupția? Cu atît mai mult că, donatorii externi alocă multe fonduri în acest sens…

E.P.: Atît timp cît politicul împarte instituțiile de drept, nu putem vorbi despre eficiența în activitatea acestor structuri. În ultimii ani am fost martorii situațiilor ridicole, în care unele organe de aplicare a legii ba le subordonau Parlamentului, ba Guvernului, ba reduceau atribuțiile, ba le completau. Este inacceptabilă asemenea abordare din partea clasei politice. Instituțiile de aplicare a legii urmează să funcționeze în baza mecanismelor de autoadministrare, fiind asigurată în asemenea mod independența în activitate. Pînă nu va fi pe interior această independență și stabilitate a persoanelor care lupta cu corupția, să nu așteptăm rezultate palpabile, indiferent de faptul dacă vom avea sau nu sprijinul financiar din partea partenerilor noștri de dezvoltare.

Astăzi, suntem în situația în care partenerii noștri strategici au oprit finanțările planificate pentru reforma justiției, pentru stimularea economică a zonelor rurale, reforma sectorului energetic etc., precum și ajutorul important în mărime de 45 mln. dolari SUA care urmă să vină din partea Băncii Mondiale, și toate acestea se datorează ritmului lent de promovare a agendei europene, în special problemelor înregistrate în reformarea justiției și criza financiar-bancară. Conform Acordului de Asociere cu UE încheiat în iunie 2014, din cele 400 de acțiuni planificate a fi realizate în 2014-2015, Guvernul RM nu a asigurat realizarea a 280 de acțiuni.

C.: Dvs. personal ați activat în cadrul CNA. Care sunt problemele cele mai grave cu care se confruntă această instituție, dar și celelalte structuri de drept?

E.P.: În perioada în care am activat în cadrul fostului CCCEC (am plecat în 2012), actualul CNA, nu m-am confruntat cu situații în care să fiu presat sau să-mi fi creat cineva obstacole în activitatea mea, prin urmare atribuțiile mele de serviciu am exercitat deplin și legal. În cadrul CNA, precum și a Procuraturii Anticorupție am cunoscut mulți specialiști competenți, cu studii obținute în afara țării și cu o experiență bogată în domeniu, care ar putea face față provocărilor. Problema cea mai mare care o văd acum este lipsa de finalitate pe cauzele inițiate de CNA sau Procuratură. Aici iarăși ne întoarcem la ideea nefuncționării sistemice a instituțiilor de aplicare a legii, precum și lipsei de interacțiune între ele: avem funcții de urmărire penală pe cazuri de corupție atribuite la două organe, atît CNA, cît și Procuraturii Anticorupție, și asta e o problemă ce creează obstacole în activitate. Mai mult decît atît, în multe situații se pasează responsabilitatea de la o instituție la alta, ba procurorii spun că CNA nu a acumulat probele necesare sau invers, ba judecătorii vin cu poziția lipsei de argumente concludente din partea procurorilor.

Consider că este crucială crearea unei instituții anti-corupție noi, de elită, un organ puternic ce va lupta cu corupția mare, cu funcționari de rang înalt, așa-ziși ”pești mari”. Republica Moldova are nevoie de un DNA funcțional după modelul României, care a demonstrat eficiență maximă, ca rezultat sunt condamnări cu ani grei de pușcărie a ex-prim-ministrului, deputaților, miniștrilor, primarilor, președinți de consilii județene etc. Nivelul încrederii populației României față de DNA este de 63% (martie 2015), de o încredere mai mare bucurîndu-se doar biserica. Această încredere putem obține inclusiv la noi în țară, doar în condiția în care clasa politică va demonstra prin acțiuni și rezultate concrete angajamentul de a reforma sistemul de justiție, asigurînd independența totală și stabilitatea în activitatea instituțiilor de aplicare a legii.

C.:  Apropo, ce salarii au angajații de la DNA? Credeți că dacă salariile angajaților din R. Moldova ar crește, situația se va schimba?

E.P.: Nu cred că este suficient să privim izolat salarizarea angajaților instituțiilor de forță. Consider că doar majorarea salariilor fără responsabilizarea polițiștilor, procurorilor, judecătorilor nu va produce efecte. Aici aș dori să vă amintesc despre majorarea salariilor judecătorilor din 2014. Au simțit cetățenii de rînd schimbări în sistemul judecătoresc după această majorare?! Răspunsul este evident, oamenii nu au încredere în justiție, neavînd în asemenea mod o altă posibilitate de a soluționa problema cu care se confruntă. Despre ce încredere putem vorbi, atunci cînd se fură miliardul și pînă în prezent nu este clar cine se face vinovat, inclusiv din partea instituțiilor statului în sarcina cărora intra supravegherea și controlul sistemului bancar, mă refer la Banca Națională, în calitatea sa de unicul regulator, independent și autonom. La ce încredere ne așteptăm din partea cetățenilor, atunci cînd autoritățile statului nu intervin și suntem nevoiți să solicităm ajutorul din partea companiilor străine pentru efectuarea investigației, și aici mă refer la investigația KROLL?!

Putem majora la infinit salariile la procurori, judecători sau alți funcționari. Reiterez că în lipsa unei responsabilizări, referindu-ne în special la integritatea subiecților implicați în procesul înfăptuirii justiției, funcționării unor mecanisme eficiente de confiscare extinsă a averilor dobîndite ilicit, precum și înăspririi pedepselor pentru actele de corupție comise de procurori, judecători. O atenție sporită trebuie să atragem asupra procesului de recrutare a viitorilor procurori și judecători, rolul de bază revenind Institutului Național de Justiție care asigură pregătirea cadrelor pentru sistemul de justiție, precum și Consiliului Superior al Magistraturii.

C.: IPRE va continua seria de evenimente pentru preluarea experienței de succes în lupta anti-corupție. Pe cine mai așteptăm la Chișinău?

E.P.: Într-adevăr, în a doua jumătate a lunii octombrie curent, IPRE va continua seria evenimentelor organizate în cadrul proiectului ”Împreună cu societatea civilă împotriva corupției”, la care vor fi invitați specialiști din UE și Georgia, eveniment public la care vor participa reprezentanții  ONG-urilor, mass-media, formatori de opinii, studenți, precum și toți cei preocupați de domeniul combaterii corupției.

C.: În opinia dvs., în cîți ani R. Moldova ar putea deveni, măcar parțial, liberă de corupție?

E.P.: …atunci cînd vom avea o justiție independentă, eficientă și integră.

C.: Vă mulțumim!

Autor: Cristina Pendea