În Republica Moldova există nu doar firme-antomă, ci şi partide-fantomă, iar campania electorală actuală demonstrează din plin acest lucru.

După cum şi era de aşteptat, circa o treime din partidele ce există oficial în Republica Moldova au ignorat în totalitate alegerile parlamentare din acest an. Astfel, din 42 de partide cîte există la moment, 14 nu vor participa deloc la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, iar trei vor avea o participare mai mult formală, în alegeri participînd doar liderii lor (doi – pe listele altor partide, iar unul – ca şi candidat independent). Încă două formaţiuni nu vor participa la alegeri (cel puţin, oficial) pentru că au fost înregistrate după ce Ministerul Justiţiei a transmis Comisiei Electorale Centrale lista formaţiunilor ce au dreptul de a participa la scrutinul din 30 noiembrie 2014.

Nu cred că voi greşi dacă voi spune că toate cele 17 formaţiuni menţionate mai sus (cu excepţia celor două partide care nu pot participa la alegeri din motive obiective)  sînt „moarte”, multe dintre ele ignorînd constant alegerile ce au loc în Moldova. Şi aici, vrei nu vrei, te întrebi: Care este scopul ca aceste partide să existe? Şi întrebarea nu e deloc simplă cum poate părea la prima vedere. O explicaţie de ce aceste partide continuă să existe ar fi procedura legală prea sofisticată de lichidare a formaţiunilor politice. Dacă e aşa, atunci înseamnă că avem o problemă la nivel de legislaţie şi Ministerul Justiţiei trebuie să se ocupe de soluţionarea ei. O altă explicaţie ar fi că aceste partide sînt percepute ca SRL-uri, iar fondatorii lor fac bani executînd periodic anumite comenzi politice. Dacă e aşa, atunci e o altă problemă, de care trebuie să se ocupe procuratura, fiscul, alte organe abilitate ale statului. O a treia explicaţie ar fi că liderii acestor partide sînt în aşteptarea unui cumpărător generos, iar faptul că anumite partide sînt de vînzare în Moldova a fost deja demonstrat de colegii noştri de breaslă, care au efectuat şi o investigaţie în acest sens. Dacă e aşa, atunci pe fir trebuie să intre alte organe ale statului.

 În genere, problema partidelor-fantomă ar trebui examinată la modul serios şi nu doar din punctul de vedere al democraţiei, ci inclusiv din punctul de vedere al activităţilor mai puţin legale şi oneste ale anumitor politicieni. Pentru că democraţia e democraţie, dar ea nu trebuie să servească drept paravan pentru acţiuni care nu au nimic în comun cu statul de drept şi pluralismul politic.

Dumitru Spătaru