La un an de la semnarea și ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene, nu s-au produs lucruri aşteptate de adepţii semnării Acordului, totuşi s-au întîmplat lucruri pe care majoritatea dintre aceştia nu le-au aşteptat deloc. Despre aceasta scrie pe blogul său, liderul Partidului Socialiștilor din R. Moldova, Igor Dodon, transmite CURENTUL.

Dodon spune că, la momentul semnării,  cele mai mari aşteptări erau legate de deschiderea pieţei europene şi creşterea, drept consecinţă, a exporturilor de mărfuri moldoveneşti, de creşterea activismului investiţional şi a fluxului de investiţii din străinătate, de susţinerea financiară din exterior a reformelor şi dezvoltarea sectoarelor prioritare.

Socialistul afirmă că exporturile  pe piața europeană nu au crescut. „În total, în perioada de la 1 septembrie 2014 pînă la 30 aprilie 2015, volumul exporturilor spre UE a constituit 850,3 mln. dolari SUA, fiind practic egal cu volumul exporturilor pentru perioada similară anterioară – 850,5 mln. dolari SUA. Altfel spus, exporturile spre piaţa europeană n-au crescut”, spune Igor Dodon.
Socialistul precizează că, în această perioadă  exporturile spre Federaţia Rusă au scăzut de 2 ori sau cu 173 mln. dolari SUA, cauza fiind nedorința autorităților  de a purta consultări cu FR în legătură cu trecerea Moldovei la regimul de comerţ liber cu ţările UE.

„Rămînînd fără profituri de pe urma comerţului liber cu UE, noi am suportat mari prejudicii în comerţul cu Rusia. În final, noi am obţinut o scădere a volumului total al exporturilor cu 13,4%, în perioada 1 septembrie 2014 – 30 aprilie 2015”, susține Dodon.

Socialistul mai spune că, în perioada iniţială a implementării Acordului de Asociere nu s-a caracterizat prin creştere a activismului investitorilor străini.

„În decursul trimestrului IV al anului 2014 – I trimestru al anului 2015, volumul investiţiilor realizate de întreprinderile străine s-a redus cu 27%, iar a întreprinderilor cu capital străin a rămas la nivelul perioadei similare precedente. Conform datelor balanţei de plăţi, intrările nete de investiţii străine în economia naţională, în trimestrul IV al anului 2014, s-au redus cu 3%, iar în trimestrul I al anului 2015 au crescut aproximativ de 3 ori. Dar „fenomenul investiţional” de la începutul lui 2015 se explică printr-o bază foarte modestă pentru comparaţie (în trimestrul I, 2014, afluxul de investiţii străine directe s-a micşorat de 2,5 ori). Plus la aceasta, volumul intrărilor investiţionale este cu mult mai modest decît volumele înregistrate în perioadele precedente. Astfel, în trimestrul I al anului 2007, afluxul de investiţii străină era de  1,2 ori mai mare decît în trimestrul I al lui 2015, iar în perioada similară a anului 2008 – de 1,3 ori”, afirma liderul PSRM.

Dodon mai spune că, în anul 2014, finanţarea din exterior a cheltuielilor de la bugetul de stat a crescut cu 64%, în timp ce finanţarea asigurată din sursele bugetare interioare – cu doar 16%. Dacă, în anul 2012, granturile şi creditele exterioare au asigurat finanţarea a 12,6% din toate cheltuielile bugetului de stat, în anul 2014 acest indicator a atins 18,2%.

„Pînă nu demult, donatorii erau destul de indulgenţi faţă de faptul că autoritățile moldovenești nu-şi îndeplineau propriile obligații, pe care şi le-au asumat pentru obținerea finanțării externe. Faptul că Banca Mondială și Uniunea Europeană a anunțat înghețarea fondurilor (circa 90 mil. dolari SUA), planificate pentru susținerea bugetului RM în acest an, indică asupra epuizării limitei de încredere faţă de autoritățile moldovenești.  Este evident că autorităţile nu au fost gata pentru o atare dezvoltare a evenimentelor, or, bugetul, aprobat doar în luna aprilie, prevede o sumă mare de finanţare din exterior, sumă ce constituie circa 17 la sută din veniturile bugetului de stat”, mai spune Dodon.

Igor Dodon spune că, Acordul de Asociere s-a dovedit a fi doar o „momeală” politică. „Dar aşteptările au fost deşarte, iar promisiunile autorităţilor sterile. Cu părere de rău, constatăm că vin vremuri grele pentru economie și societate. Și nimeni nu știe cît de grav va fi impactul acestor greutăți”,a conchis politicianul.

Cristina Pendea