Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la comerțul interior, Codul Contravențional al RM), proiect elaborat de un grup de deputaţi în Parlament, informează CURENTUL.
Potrivit autorilor, scopul proiectului de lege expertizat este limitarea efectelor negative asupra mediului, mai ales în ceea ce privește producerea de deșeuri, de a încuraja prevenirea generării de deșeuri și o utilizare mai eficientă a resurselor, limitând, în același timp, efectele socioeconomice negative. Mai precis, propunerea vizează reducerea în Republica Moldova a utilizării de pungi din plastic de unica folosinţă.
Potrivit CAPC, nota informativă a proiectului de act legislativ, supus expertizei, nu conține o argumentare suficientă pentru promovarea proiectului. „Autorii se limitează doar la enunţuri declarative şi o descriere simplistă a problemei ecologice existente în Republica Moldova, fără a face o argumentare şi o sinteză bazată pe date statistice, cercetări etc. şi nu face nici o referinţă la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare”, a menționat sursa.
Totodată, CAPC susține că, întrucît implementarea proiectului va necesita cheltuieli financiare, autorii urmau să efectueze o analiză economico-financiară a costurilor ce urmează a fi suportate şi raportul costuri-beneficii obţinute de la aplicarea prevederilor, modalitatea de înlocuire a pungilor din plastic de unica folosinţă cu alte produse etc.
La fel, CAPC a precizat că, „proiectul nu conține actul de analiză a impactului de reglementare, deşi o astfel de analiză era necesară, întrucît aceasta reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor, consumatorilor şi ale statului”.
”În raportul de expertiză se arată că autorii ar fi trebuit să ofere o definire exactă a noţiunii de „pungă din plastic de unica folosinţă”, întrucît există mai multe tipuri de pungi care ar trebui sau nu ar trebui să cadă sub incidenţa prevederilor în cauză. De exemplu, pungile cu grosimea peretelui mai mare de 50 microni, care pot fi refolosite sau pungile din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni („pungi din plastic foarte subțire”), utilizate ca ambalaje primare pentru produsele alimentare în vrac, dacă utilizarea acestora este necesară din motive de igienă sau când utilizarea acestora contribuie la prevenirea risipei de alimente etc”, mai spun experții.
În concluzie, modificările propuse la Codul Contravenţional nu se încadrează în cerinţele unei sancţiuni clare şi previzibile, deoarece autorul stabileşte două modalităţi de sancţionare a persoanei juridice sub formă de amendă, dar criterii diferite de stabilire a acestora, fără a face o claritate a condiţiilor, criteriilor, modului de aplicare a uneia sau alte sancțiuni. La fel, modificările propuse admit dublarea funcţiilor de control, deoarece constatarea, examinarea şi sancţionarea a unei şi aceleiaşi contravenţii se pune în sarcina a două instituţii de control.
Cristina Pendea