Despre necesitatea asigurării transparenţei activităţilor financiare ale partidelor politice se vorbeşte demult şi mult, însă, din păcate, dincolo de discuţii urmează prea puţine acţiuni de ordin practic. Procedura de prezentare a rapoartelor financiare de către partide în anul curent (pentru anul trecut) a demonstrat încă o dată că numărul formaţiunilor disciplinate şi care tind spre aliniere la standardele internaţionale în domeniu este unul foarte mic. Astfel, doar 11 partide politice din totalul de 39 s-au conformat prevederilor legale şi au prezentat în termen rapoarte, însă şi în cazul acestor formaţiuni mai rămîn unele întrebări legate de corectitudinea datelor incluse.
Potrivit Legii cu privire la partidele politice, acestea, anual, pînă la 31 martie, trebuie să prezinte rapoarte financiare Curţii de Conturi, care verifică banii alocați de la buget, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei. La Ministerul Justiţiei, după cum am menţionat mai sus, în termen au fost prezentate rapoarte doar de către 11 partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul pentru Neam și Țară, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova, Partidul „Moldova Unită –Edinaia Moldova”, Mișcarea Populară Antimafie, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Republican. Mai jos, voi prezenta pe scurt informaţii din rapoartele respective lăsînd la discreţia dvs. să decideţi în ce măsură corespund realităţii aceste date.
Potrivit datelor făcute publice de Ministerul Justiţiei, formaţiunea cu cele mai mari venituri în 2013 a fost Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a adunat 6 mil. 200 mii lei, sumă record pentru formațiunile politice de la noi. 3 mil. 80 de mii reprezintă donații provenite de la membrii de partid, iar alte peste 3 mil. 100 de mii sînt cotizații adunate de la membrii formațiunii. Totodată, PLDM a cheltuit sume importante de bani – 4 mil. 724 de mii pentru organizarea activității politice. Pentru întreținerea sediilor au fost cheltuite 762 de mii lei, iar pentru promovare în presă au fost alocați 504 mii lei. Pentru plata angajaților, PLDM s-a „descurcat” doar cu 15 mii lei, iar pentru desfășurarea campaniilor electorale la alegerile anticipate pentru funcțiile de primari – cu 33 mii lei. Plata cotizațiilor de membru în organizațiile internaționale din care face parte PLDM a constituit suma de 20 mii lei.
Aceleaşi date arată că Partidul Democrat din Moldova (PDM) a avut anul trecut venituri de 4 810 270 lei. Toți banii reprezintă donații provenite din partea persoanelor fizice, nemembri de partid. Pentru întreținerea sediilor au fost cheltuite 766 mii, pentru salarii – 383 mii, pentru presă și material promoțional – 1 127 mii. Cheltuielile pentru telecomunicații i-au costat pe democrați 1 160 mii. PDM a plătit și cotizații de circa 55 mii lei în organizațiile internaționale din care face parte. Pentru campania electorală, probabil alegeri de primari, democrații au cheltuit circa 68 de mii lei.
În cazul comuniştilor se poate de concluzionat că marea majoritate a veniturilor obținute de ei sînt donații provenite de la membrii de partid. În total, PCRM a înregistrat venituri de 1 mil. 838 mii lei. Din această sumă, 1 mil. 347 mii reprezintă donații provenite de la persoane fizice, inclusiv 1 098 mii din partea membrilor de partid. Din partea altor persoane fizice, PCRM a primit doar 248 mii lei. Suma obţinută din cotizațiile de membru a fost de 406 mii. De pe urma activităților economice, inclusiv din activitatea legată nemijlocit de administrarea proprietății sale, formațiunea respectivă a cîștigat 62 mii lei. Cele mai multe mijloace, PCRM le-a orientat pentru cheltuielile de personal (834 mii lei), pentru investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidului (367 mii lei), întreținerea sediilor (297 mii lei), iar pentru organizarea anumitor activități politice au fost alocați 113 mii lei.
Despre liberali se poate de spus că, din cele 291 mii de lei acumulate pe conturile partidului, care reprezintă donații din partea membrilor de partid, majoritatea au fost alocate pentru plata cotizațiilor de membru în cadrul organizațiilor internaționale din care face parte. Pentru promovare în presă, liberalii au cheltuit 96 mii lei, iar pentru campania electorală (alegeri locale) – doar 1000 de lei. Pentru investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidului respectiv, PL a utilizat mijloace în valoare de 65 mii lei.
Destul de interesantă este declaraţia depusă de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), care, se pare, are membri de generoși. Numai în anul trecut, socialiștii au adunat cotizații în sumă de 3 mil. 445 mii lei. În total, PSRM a avut venituri de 3 mil. 536 mii lei. Pentru a-și acoperi cheltuielile, socialiștii au fost nevoiți să împrumute suma de 90 mii lei. Cei mai mulți bani au fost alocați pentru salarizarea angajaților (1 mil. 391 mii lei) și întreținerea sediilor (1 mil. 13 mii lei). Pentru promovarea în presă, partidul condus de Igor Dodon a achitat 961 mii lei, iar pentru organizarea activității politice – alte 60 de mii lei. De 86 de mii lei angajații partidului au vorbit la telefon.
Din declaraţia depusă de Mişcarea Antimafie putem deduce că respectiva formaţiune continuă să investească la greu în imagine. În anul 2013, Mişcarea a efectuat cheltuieli de 1 mil. 320 mii lei „pentru presă și material promoțional”. În total, Antimafie a avut venituri de 1 mil. 500 mii. Circa 710 mii lei reprezintă donațiile provenite de la persoanele fizice, nemembri de partid, iar alte 790 mii lei sînt donațiile primite de la persoanele juridice.
Partidul pentru Neam și Țară (PpNȚ) nu a raportat nici un fel de venituri și nici un fel de cheltuieli pentru anul trecut. De altfel, este pentru prima dată în ultimii 3 ani, cînd formațiunea respectivă a prezentat un raport financiar.
Partidul „Moldova Unită – Edinaia Moldova” are o activitate mai mult decît modestă, lucru reflectat în raportul financiar pentru anul trecut. Astfel, la rubrica venituri în anul trecut formațiunea a inclus suma de 4 125 lei. Toate mijloacele adunate au fost sub formă de donații primite din partea membrilor de partid. La sfîrșitul anului 2013, formațiunea condusă de ex-comunistul Vladimir Țurcan mai avea pe cont doar 5 lei.
PSDM a avut venituri de peste 100 mii lei, marea majoritatea reprezentînd cotizații de membru. O bună parte din fonduri au fost alocate pentru salarizarea personalului și achitarea serviciilor de telecomunicații.
PNL a avut venituri de aproape 85 mii lei. Jumătate din sumă sînt donații din partea membrilor de partid, iar cealaltă parte – cotizațiile de membru. Mijloacele respective au fost utilizate pentru salarizarea funcționarilor și întreținerea sediilor.
Partidul Republican a înregistrat venituri de 12 450 lei, întreaga sumă reprezentînd donații din partea membrilor de partid. Practic, toți banii au fost utilizați pentru întreținerea sediilor.
Despre aceste 11 partide, activitatea financiară a cărora a fost prezentată pe scurt mai sus, vă lăsăm pe dvs. să judecaţi. Cu unele mici excepţii, e vorba de partide destul de vizibile în Moldova, iar activităţile lor sînt, mai mult sau mai puţin, publice, ceea ce facilitează procesul de elaborare a concluziilor. Dar cum rămîne cu celelalte 28 de partide, majoritatea dintre care nu sînt la prima abatere de la norma legală. Spre exemplu, în 2013 au prezentat declaraţii financiare pentru anul 2012 doar zece formaţiuni politice, unele dintre care cu o mare întîrziere. Credeţi că au păţit ceva cei care au încălcat norma legală? Absolut nimic! Nu a urmat nici o sancţiune, chiar dacă legislaţia în vigoare prevede că prezentarea tardivă a dărilor de seamă se sancţionează de către Serviciul Fiscal de Stat cu amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă neprezentată la timp. În acelaşi timp, pentru neprezentarea dării de seamă fiscale se aplică amenzi în mărime de 1 000 lei pentru fiecare act. În anii precedenţi nu doar că nu au urmat sancţiuni, dat nici măcar Inspecția Financiară nu a fost solicitată să verifice corectitudinea datelor prezentate în rapoartele financiare.
Cele menţionate mai sus arată că majoritatea partidelor şi unele organele ale statului scuipă pe legislaţie. În aceste condiţii cum pot politicienii să pretindă de la cetăţeni respectarea legislaţiei, dacă singuri nu fac acest lucru?!
Dumitru Spătaru
