În 2015, Adri­ana Beţi­şor, pro­cu­rora care, la 30 de ani încă neîm­pli­niţi, a reu­şit cea mai răsu­nă­toare con­dam­nare din isto­ria R. Mol­dova, cea a unui ex-premier, s-a căsă­to­rit cu şeful inte­ri­mar al Dire­cţiei Anti­fra­udă a Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat, ajuns în fun­cţie la mai puţin de un an de la reţi­ne­rea în fla­grant a fos­tu­lui şef al aces­tei dire­cţii. Întâm­plă­tor sau nu, din gru­pul de pro­cu­rori care s-au ocu­pat de acel dosar, la etapa ini­ţi­ală, a făcut parte şi Adri­ana Beţi­şor. La nuntă, cei doi soţi fun­cţio­nari au adu­nat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau, mai exact, 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 mii de lei. Tot în 2015, acu­za­toa­rea de stat a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil nou, Skoda Octa­via, fabri­cat în ace­laşi an, scrie Ziarul de Gardă.

Cu un sta­giu de exact 5 ani de muncă, astăzi, Adri­ana Beţi­şor ges­tio­nează dosare cu nume mari şi cu fra­ude de sute de mili­oane de lei, fiind prac­tic cel mai medi­a­ti­zat anga­jat din Pro­cu­ra­tură. Aceasta a ajuns în fun­cţia de pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA) în iunie 2011, ime­diat după ce a absol­vit Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ), spe­cia­li­ta­tea pro­cu­ror.

Adri­ana Beţi­şor a fost numită în fun­cţia de pro­cu­ror în cadrul PA, prin ordi­nul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral Vale­riu Zubco, la 14 iunie 2011.

În pre­a­la­bil, la 7 iunie 2011, Beţi­şor, împre­ună cu alţi doi colegi de la INJ, Dumi­tru Obadă şi Octa­vian Iachi­mo­vschi, au par­ti­ci­pat şi câş­ti­gat con­cur­sul anu­nţat de Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pen­tru ocu­pa­rea fun­cţi­i­lor vacante de pro­cu­ror în cadrul PA. Cei trei can­di­daţi, con­form legii cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură, fiind absol­venţi ai INJ, au fost admişi la con­curs fără susţi­ne­rea exa­me­nu­lui de capa­ci­tate, în baza note­lor din ates­ta­tul de absol­vire al INJ, acolo unde Adri­ana Beţi­şor avea indi­cată media gene­rală – 9,76.

Beţi­şor a absol­vit Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­dova, iar în 2009 a can­di­dat pen­tru un loc la INJ. În pro­ce­sul de admi­tere, la proba eli­mi­na­to­rie, aceasta obţi­nea 62 de puncte şi, res­pec­tiv, nota 6,2, fiind pe locul 33 din 146 de can­di­daţi la admi­tere în cadrul INJ, în timp ce punc­ta­jul cel mai înalt, 9,9, îl obţi­nuse Maxim Motînga, ulte­rior anga­jat în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani din Chi­şi­nău. Totuşi, la proba orală, Beţi­şor s-a des­cur­cat mai bine (….), ast­fel că s-a regă­sit înordi­nul INJ din 28 sep­tem­brie 2009 prin­tre cele 30 de per­soane care-şi doreau să devină pro­cu­rori, admise la stu­dii, pen­tru 18 luni.

La aproape doi ani de la numi­rea în fun­cţie, pe 27 mar­tie 2013, pe numele Adri­a­nei Beţi­şor a fost inten­tată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, în teme­iul art. 61 din Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură, „pen­tru înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toare a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu în cadrul con­du­ce­rii mai mul­tor cauze penale, nea­si­gu­rând res­pec­ta­rea ter­me­nu­lui rezo­na­bil al urmă­ri­rii penale”. Doar că, potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 10 iunie 2013, „argu­men­tele evo­cate în actul de con­trol nu s-au con­sta­tat, motiv pen­tru care pro­ce­dura dis­ci­pli­nară în pri­vinţa Adri­a­nei Beţi­şor a fost înche­iată din lipsa teme­iu­lui de tra­gere la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară”. Hotă­rârea nu a fost con­tes­tată, iar pe 23 iulie 2013 a fost vali­dată de CSP, con­dus atunci de Iurie Garaba, acum pro­cu­ror gene­ral adjunct.

Tot în 2013, în noiem­brie, Beţi­şor a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în urma pro­ce­du­rii ordi­nare de ates­tare a pro­cu­ro­ri­lor. Deci­zia a fost luată după avi­zul Secţiei secu­ri­tate internă şi con­clu­zi­ile, res­pec­tiv, reco­man­dă­rile pro­cu­ro­ru­lui ierar­hic supe­rior. Ast­fel, se con­stata atunci că, pe par­cur­sul peri­oa­dei de ates­tare, Beţi­şor „nu a fost încu­ra­jată şi nu a fost san­cţio­nată dis­ci­pli­nar”. Pe lângă fap­tul că a fost ates­tată, CSP i-a reco­man­dat pro­cu­ro­ru­lui gene­ral să-i acorde pro­cu­ro­rei urmă­to­rul grad de cla­si­fi­care – jurist de ran­gul II.

La înce­put de 2014, pen­tru înde­pli­ni­rea exem­plară a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu, ini­ţi­a­tivă şi ope­ra­ti­vi­tate, în legă­tură cu ani­ver­sa­rea a XXII-a de la for­ma­rea Pro­cu­ra­tu­rii R. Mol­dova, audi­ind rapor­tul lui Cor­ne­liu Gurin, CSP a decis să-i decer­neze Adri­a­nei Beţi­şor diplomă de onoare de gra­dul III.

În octom­brie 2014, Adri­ana Beţi­şor a ajuns în atenţia mem­bri­lor Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate (CNI) după ce un cetă­ţean, Vla­di­mir Ţur­can, a sesi­zat insti­tu­ţia, menţionând că aceasta nu ar fi indi­cat în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru 2013 „careva con­turi ban­care şi bonuri patri­mo­ni­ale”. Doar că, veri­fi­că­rile efec­tu­ate de mem­brii CNI nu au demon­strat diver­genţe impor­tante între bunu­rile decla­rate şi cele deţi­nute de pro­cu­rora Beţi­şor.

De alt­fel, până în 2015, Adri­ana Beţi­şor, con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate depuse la CNI, a trăit modest. În decla­ra­ţi­ile pen­tru 2012, 2013 şi 2014, aceasta inclu­dea doar veni­tu­rile din sala­riul de pro­cu­ror, care au fost de 66 de mii de lei în 2012, 86 de mii în 2013 şi 84 de mii în 2014. Tot în 2014, Beţi­şor a indi­cat că deţine, prin como­dat, un auto­mo­bil Toyota Coro­lla, fabri­cat în 2009.

Anul 2015 a fost unul bene­fic pen­tru Beţi­şor, nu doar sub aspect pro­fe­sio­nal. În octom­brie 2015, într-un local select din Chi­şi­nău, aceasta s-a căsă­to­rit cuDumi­tru Şubin, şef inte­ri­mar al Dire­cţiei Anti­fra­udă şi inves­ti­gare fis­cală din cadrul Dire­cţiei gene­rale con­fir­mare fis­cală a Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS). Deşi decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru 2015 ale pro­cu­ro­ri­lor, dar şi ale anga­ja­ţi­lor fis­cali încă nu sunt publice,în urma unor soli­ci­tări adre­sate CNI, ne-au fost pre­zen­tate decla­ra­ţi­ile de avere ale celor doi fun­cţio­nari pen­tru 2015. Din ele aflăm că, în urma cele­bră­rii căsă­to­riei, Adri­ana Beţi­şor şi Dumi­tru Şubin au obţi­nut un venit de apro­xi­ma­tiv 1 milion de lei, mai exact: 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 de mii de lei.

Tot din decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru ace­laşi an aflăm că Beţi­şor a ridi­cat un sala­riu de 96,3 mii de lei, care a fost cu aproape 10 mii mai mare decât al soţu­lui său de la Fisc. În 2015, în sep­tem­brie, cei doi soţi au vân­dut un apar­ta­ment, obţinând un sfert din valoa­rea aces­tuia, res­pec­tiv, 70,6 mii de lei. Tot­o­dată, în decla­ra­ţia pen­tru 2015, Adri­ana Beţi­şor indică un apar­ta­ment de 74 m. p., pe care cei doi soţi îl au „în folo­sinţă” în urma unui con­tract de inves­ti­ţii din anul 2014.

În această decla­ra­ţie, Adri­ana Beţi­şor a indi­cat şi trei auto­mo­bile, două din­tre care deţi­nute din 2015, pe care le úti­li­zează prin „man­dat”. Pe lângă Toyota Coro­lla, fabri­cată în 2009 şi dobân­dită în 2014, Beţi­şor a tre­cut în cea mai recentă decla­ra­ţie două auto­mo­bile Skoda Octa­via, unul fabri­cat chiar în 2015, iar altul, în 2013. Toate vehi­cu­lele sunt deţi­nute prin „man­dat”, situ­a­ţie când auto­mo­bi­lul apa­rţine unei per­soane, dar, de facto, este folo­sit de alt­ci­neva. Cos­tul unui auto­mo­bil Skoda Octa­via, fabri­cat în 2015, începe de la 15 mii de euro pe site-urile ofi­ci­ale şi ajunge, în fun­cţie de dotări, la apro­xi­ma­tiv 20 de mii de euro.

În cele două decla­ra­ţii am găsit şi dife­renţe, deşi, fiind soţ şi soţie, cei doi fun­cţio­nari ar tre­bui să declare bunuri şi veni­turi iden­tice. Ast­fel, din decla­ra­ţia lui Dumi­tru Şubin, aflăm că, în iulie 2015, a fost vân­dut un auto­mo­bi­lul de model Toyota Coro­lla, pe care-l decla­rase până la căsă­to­rie, infor­ma­ţie care nu se regă­seşte în decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­rei. Suma indi­cată în docu­mente, pen­tru care a fost vân­dută maşina, este una stan­dard pen­tru fun­cţio­nari – 10 mii de lei. Supli­men­tar faţă de Adri­ana Beţi­şor, Dumi­tru Şubin a decla­rat că, în 2015, a fost anu­lat man­da­tul pen­tru un alt auto­mo­bil Toyota Coro­lla, cel fabri­cat în 2009, care era uti­li­zat de Adri­ana Beţi­şor, ast­fel că, astăzi, fami­lia deţine, la fel prin man­dat, doar două auto­mo­bile Skoda Octa­via, unul fabri­cat în 2013, altul, în 2015.

Dumi­tru Şubin, soţul Adri­a­nei Beţi­şor, a fost anga­jat la IFPS pe 15 noiem­brie 2012 în fun­cţia de inspec­tor prin­ci­pal în Dire­cţia Anti­fra­udă şi inves­ti­gare fis­cală a Dire­cţiei gene­rale con­fir­mare fis­cală. Pe 24 decem­brie 2014, Şubin a fost desem­nat şef inte­ri­mar al Dire­cţiei, la aproape un an după ce Vasile Popu­şoi, fos­tul şef inte­ri­mar, era reţi­nut de CNA şi PA, ală­turi de doi inter­me­di­ari, în fla­grant, după ce ar fi luat mită în valoare de 135 mii USD şi 100 mii de lei, în trei tranşe. În decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2015, Șubin pre­ci­zează că deține func­ția de șef al Direc­ției mana­ge­men­tul ris­cu­lui.

Din gru­pul de lucru care s-a ocu­pat, ini­ţial, de dosa­rul Popușoi, a făcut parte şi pro­cu­rora Adri­ana Beţi­şor. Vasile Moroşan, pro­cu­ro­rul care ges­tio­nează dosa­rul şi repre­zintă acu­za­rea de stat în jude­cată, a con­fir­mat că, în ordo­nanţa pri­vind for­ma­rea gru­pu­lui de lucru, figu­rează numele Adri­a­nei Beţi­şor. Doar că, spune el, aceasta nu a efec­tuat acţiuni de urmă­rire penală şi nici nu a avut vreo influ­enţă asu­pra dosa­ru­lui. „Ea nu a efec­tuat nicio acţiune penală. A fost în gru­pul de lucru for­mat din pro­cu­rori, un ofi­ţer de urmă­rire penală şi unul de inves­ti­ga­ţie. Erau mai mulţi pro­cu­rori, nu doar ea. Dosa­rul era extrem de com­plex, cu un volum mare de acţiuni de urmă­rire penală, dar m-am des­cur­cat doar cu ofi­ţe­rul de urmă­rire penală şi ofi­ţe­rul de inves­ti­ga­ţie. Nu cunosc des­pre soţul dnei Beţi­şor. D-ei nu a avut nicio influ­enţă pe dosar”, ne-a zis Vasile Moroşan. Astăzi, acel dosar e tri­mis în jude­cată, fiind încă la etapa cer­ce­tă­rii jude­că­to­reşti.

„Am avut în pose­sie un auto­mo­bil de model Toyota Coro­lla (anul fabri­că­rii 2009), pe care l-am con­dus aproape un an în peri­oada 2014-2015. În pre­zent folo­sesc o maşină Skoda Octa­via care apa­rţine unei per­soane ple­cate peste hotare şi care mi-a dat drep­tul să o folo­sesc. Maşina a fost cum­pă­rată şi îi apa­rţine aces­tei per­soane”, sus­ține Adri­ana Beți­șor refe­ri­tor la auto­mo­bi­lul fabri­cat anul tre­cut și pe care-l con­duce.

Des­pre dosa­rul lui Vasile Popușoi și un even­tual con­flict de inte­rese, pro­cu­rora a men­țio­nat că „nu există niciun con­flict de inte­rese. Rechi­zi­to­riul pe acest dosar a fost întoc­mit pe data de 17 apri­lie 2014, atunci când încă nu ne cunoş­team cu actu­a­lul meu soţ. Ne-am cunos­cut mult mai târ­ziu şi am deve­nit soţi pe data de 24 octom­brie 2015. Mai mult decât atât, chiar fiind inclusă în acest grup (o pro­ce­dură obi­ş­nu­ită în inves­ti­ga­rea cazu­ri­lor mari), nu am făcut nicio acţiune pe acest dosar”, a punc­tat Adri­ana Beți­șor, care ne-a răs­puns la între­bări prin e-mail.

Din 2012, Adri­ana Beţi­şor a deve­nit ges­tio­nara mai mul­tor dosare de rezo­nanţă. În iulie 2012, presa scria că ea a con­dus gru­pul de pro­cu­rori care au efec­tuat per­che­zi­ţii în ofi­ci­ile unor firme din reţeaua omu­lui de afa­ceri Vea­ce­slav Pla­ton. Un an mai târ­ziu, tot ei i-a fost încre­dinţat dosa­rul inten­tat omu­lui de afa­ceri Leo­nid Vol­ne­anschi, patro­nul fir­me­lor care ges­tio­nează busi­ne­s­sul „Elat” din Chi­şi­nău. În mai 2013, Vol­ne­anschi a fost adus la Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) pen­tru audi­eri, dosa­rul fiind ini­ţiat pen­tru escro­che­rie în pro­porţii deo­se­bit de mari. În decem­brie 2013, cauza a fost înce­tată, din lipsa infra­cţiu­nii.

Tot în 2013, Adri­ana Beţi­şor, con­form pre­sei, a ges­tio­nat dosa­rul penal pe numele lui Boris Focşa, fost minis­tru al Cul­tu­rii, sus­pec­tat de impli­care în vân­za­rea ile­gală a edi­fi­ci­i­lor (monu­mente isto­rice) din str. M. Emi­ne­scu nr. 52 din Chi­şi­nău. ZdG a scris ante­rior că imo­bi­lele vizate în ancheta pro­cu­ro­ri­lor au ajuns în pose­sia unor firme ce apa­rţin fami­liei lui Dumi­tru Dia­cov, preşe­dinte de onoare al PD. Dosa­rul, însă, nu a avut o fina­li­tate, ex-ministrul fiind scos de sub urmă­rire penală.

În febru­a­rie 2014, pro­cu­ro­rii anu­nţau că în fereas­tra locu­inţei unui pro­cu­ror a fost tras un glonte. Atunci, Secţia Exer­ci­tare a Urmă­ri­rii Penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) anu­nţa că a fost des­chis un dosar penal, iar pro­cu­ro­rul vizat ar fi fost Adri­ana Beţi­şor. Astăzi, la peste doi ani de la inci­dent, Cor­ne­liu Bra­tu­nov, şeful Secţiei, spune că dosa­rul nu a avut o fina­li­tate, pen­tru că nu a fost găsit ata­ca­to­rul.

Au urmat fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, cele mai impor­tante dosare revenindu-i anume Adri­a­nei Beţi­şor. Ast­fel, aceasta a ges­tio­nat şi mai ges­tio­nează dosa­rul penal pe numele lui Ilan Şor, pri­mar de Orhei, tot el, fost preşe­dinte al Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM), învi­nuit încă în mai 2015 de abuz în ser­vi­ciu, după ce ar fi ges­tio­nat defec­tuos BEM-ul. Dosa­rul, deşi are mai mult de un an de când este inves­ti­gat, nu a fost încă tri­mis în jude­cată. Tot Beţi­şor este cea care, acum câteva săp­tămâni, l-a reţi­nut pe Şor într-un alt dosar penal des­chis pen­tru escro­che­rie în pro­porţii deo­se­bit de mari şi spă­lare de bani. În ulti­mele 7 luni, tot Beţi­şor a repre­zen­tant acu­za­rea de stat în dosa­rul Filat, în care depu­ta­tul şi fos­tul pre­mier a fost con­dam­nat la 9 ani de închi­soare cu exe­cu­tare pen­tru coru­pere pasivă şi tra­fic de influ­enţă. După con­dam­nare, Beţi­şor a decla­rat pre­sei că are în ges­tiune un alt dosar în care figu­rează Filat, legat de fra­u­dele de la BEM, ea fiind cea care con­duce gru­pul care inves­ti­ghează fra­u­dele de mili­arde din sis­te­mul ban­car.

Adri­ana Beţi­şor a ges­tio­nat şi dosa­rul „Cara­vita”, firmă afi­li­ată lui Filat prin inter­me­diul lui Ion Rusu, cum­na­tul şi naşul său. În noiem­brie 2015, într-un dosar care, la fel, s-a desfă­şu­rat cu uşile închise, Rusu a fost con­dam­nat la 5 ani de închi­soare cu exe­cu­tare. În mar­tie 2016, Cur­tea de Apel Chi­şi­nău menţi­nea con­dam­na­rea emisă pe numele lui Ion Rusu.

Sursa: www.zdg.md