În perioada 11 aprilie–26 aprilie 2016 a avut loc introducerea dublă a datelor din Ancheta de control (AC), efectuată în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor 2014. Ținând cont de faptul că aplicația de introducere, elaborată în baza CSPro, a fost finisată în data de 8 aprilie 2016, în primele trei zile a fost testată aplicația, introducerea în regim de producție începând în data de 9 aprilie. Despre asta anunţă directorul general al Biroului Naţional de Statistică (BNS), Marin Gospodarenco, transmite CURENTUL.

Potrivit lui, pentru introducerea chestionarelor AC au fost implicați circa 85 operatori de introducere a datelor care au lucrat în schimbul 2, finalizând lucrul în 15 zile de muncă. În total au fost introduse chestionare din 11 194 gospodării recenzate în cadrul AC.

„În paralel, a continuat procesul de introducere a datelor din chestionarele de bază ale RPL, fiind pusă prioritate pe sectoarele ce au nimerit în eșantionul AC. Introducerea acestor chestionare a fost finisată pe 27 aprilie. După etapa de introducere a urmat o verificare a completitudinii datelor introduse la nivel de sector de recensământ și analiza gradului de corespundere a acestora. Această verificare prealabilă e necesară pentru a preveni subestimarea gradului de acoperire de către RPL”, spune Godpodarenco.

Directorul general al BSN susţine că, în urma analizei informației de identificare a sectoarelor în cadrul AC și a celor din RPL, s-a constatat următoarea situație:

Pentru două sectoare din AC, încă la etapa de pregătire a listelor și hărților folosite la colectare, au fost depistate neconcordanțe între informația de identificare a sectoarelor din baza de sondaj cu cea din Listele Unităților de Recenzare (LUR). Acest fapt a fost posibil datorită modificărilor efectuate în cadrul sectorizării imediat înaintea începerii RPL, fără a pune la curent echipa ce a desfășurat AC.

În cazul a 8 sectoare de recensământ din cadrul AC, la etapa de colectare a datelor, s-a depistat o neconcordanță între hărțile ce delimitau sectoarele și LUR. Astfel, la momentul colectării datelor a fost luată decizia de a colecta date doar în baza limitelor sectoarelor de pe hărți. În urma verificării datelor introduse s-a constatat că în cazul tuturor sectoarelor informația colectată în AC și RPL nu coincide, adică sunt sectoare diferite.

De asemenea, în cazul a 11 sectoare de recensământ s-a depistat o diferență mare între numărul de gospodării introduse în cadrul aplicației pentru AC și cea pentru RPL.

„Reieșind din această situație, pentru evitarea subestimării gradului de acoperire a RPL, împreună cu experții internaționali, s-a luat decizia de a introduce pentru RPL toate sectoarele de recensământ în cazul a 17 localități din mediul rural și pentru toate sectoarele amplasate în imediata vecinătate a sectorului deja introdus în cazul a 4 localități din mediul urban. În total s-a ajuns la situația de a introduce în plus circa 300 sectoare de recensământ, care conform estimărilor ar trebui să fie finisate până la data de 14 mai. Odată finisată introducerea acestor sectoare, va trebui să fie efectuată încă o verificare la nivel macro a bazei de date, după care atât datele AC, cât și datele RPL vor trebui să fie standardizate, adică aduse la aceeași structură, pentru a putea fi importate în cadrul soft-ului de potrivire a datelor”, mai menţionează el.

Gospodarenco afirmă că, procesul de potrivire a datelor ce urmează a fi efectuat după introducerea datelor reprezintă cea mai complexă etapă din cadrul AC.

Pentru efectuarea potrivirii datelor AC cu cele din RPL trebuie:

În primul rând definite detaliat regulile de potrivire. Dacă regulile de potrivire vor fi definite prea strict, vom avea drept rezultat multe nepotriviri eronate, iar în cazul definirii unor reguli prea relaxate, vom avea prea multe potriviri eronate. Ambele situații vor conduce la aceea că va trebui de verificat manual toate aceste situații.

Regulile de potrivire vor trebui să specifice care variabile anume vor fi folosite pentru potrivire. Ținând cont de faptul că nu avem un identificator unic al persoanei în cadrul AC și PES (IDNP), potrivirea va trebui să fie efectuată după cîteva caracteristici, așa ca Nume, Prenume, Vârstă, Sex, Localitate.

Marin Gospodarenco mai anunţă că, pentru procesul de potrivire a datelor e necesară asistență din partea unui expert internațional, cu experiență în domeniul efectuării AC.

„Încă din luna aprilie BNS, împreună cu partenerii internaționali (UNFPA, Institutul de Statistică al Italiei, proiectul UE STATREG), a depus eforturi în vederea găsirii unui expert internațional disponibil pe moment, pentru a ne oferi suport în vederea efectuării potrivirii datelor, precum și pentru analiza rezultatelor AC. Din păcate, cel mai devreme, s-a reușit de găsit un expert disponibil doar începînd cu data de 19 mai. Astfel, începând cu această dată, personalul responsabil de AC, împreună cu expertul UNFPA, selectat pentru această lucrare, vor demara procesul de potrivire a datelor colectate în cadrul AC cu cele din RPL. Menționăm că expertul selectat, dna Ljubinka Popovska-Tosheva, a fost implicată în oferirea suportului metodologic pentru efectuarea AC încă de la etapa de proiectare a acesteia (luna martie 2014), efectuând 3 misiuni la BNS pe parcursul perioadei martie-iulie 2014″, adăugă directorul general al BNS.

Menționăm că, AC are menirea de a estima necuprinderea, respectiv identificarea ponderii persoanelor omise la recensămînt.

CURENTUL.md reaminteşte că, la ultima şedinţă de Guvern, prim-ministrul Pavel Filip a spus că ar putea cere demisia directorului general al BNS, Marin Gospodarenco.

Adrian Platon