În timp ce pe stînga eşichierului politic cresc concomitent două alternative (Partidul Socialiştilor şi „Partidul Nostru”), pe dreapta, despre necesitatea „reformării” căreia se vorbeşte mult, nu se întîmplă mai nimic. Iar o dovadă în acest sens sînt şi rezultatele recentelor alegeri locale generale.
Aceste date arată că Dorin Chirtoacă, tratat de mulţi ca un potenţial lider al dreptei, nu a crescut pînă la respectivul statut, iar posibilităţile sale de creştere în continuare sînt extrem de limitate. Este adevărat că Dorin Chirtoacă a învins în lupta pentru Primăria capitalei, asigurîndu-şi al treilea mandat de primar, dar la fel de adevărat este că o mare parte din cei care l-au votat nu sînt susţinătorii săi şi au fost impuşi de o situaţie politică concretă să-i ofere susţinerea lor de teama ca Primăria să nu revină unui reprezentant al stîngii.
Şi rezultatul PL pe ţară (care este cu mult mai slab decît acum patru ani) arată că Dorin Chirtoacă (cel în care mulţi văd viitorul lider al PL) nu poate fi considerat o alternativă puternică pe dreapta eşichierului politic. El este reprezentantul noii generaţii de politicieni, este un lider de partid în devenire şi, cel mai probabil, va face politică activă încă mulţi ani înainte, dar de aici şi pînă la statutul de alternativă e o cale ca de la cer la pămînt.
Înainte de alegerile locale generale se vorbea şi despre o posibilă alternativă pe dreapta în persoana ex-Premierului Iurie Leancă. Însă, rezultatul înregistrat de blocul condus de acesta (cu excepţia Chişinălului şi a raionului Cimişlia) a fost unul dezamăgitor. Raportat la posibile alegeri parlamentare, acest rezultat arată o eventuală trecere la limită a pragului electoral, ceea ce este prea puţin totuşi pentru ca fostul Premier să poată fi considerat o alternativă de dreapta serioasă.
Desigur, unii pot spune că rezultatul lui Iurie Leancă în alegerile locale nu a fost rău, deoarece el nici măcar partid nu reuşise să-şi constituie. Dar, nu este un secret că în Moldova politica se face pornind de la lider, de la un nume concret, dar nu de la o formaţiune politică, de la programul acesteia şi principiile declarate. Deci, că a condus acum Iurie Leancă un bloc, că va conduce peste ceva timp un partid – nu e mare diferenţă. Alegerile locale generale au arătat care e ponderea reală a fostului Premier şi nu ştiu ce trebuie să se întîmple ca aceasta să crească.
Alte candidaturi care ar putea fi considerate alternative de dreapta (măcar în devenire), la moment, pur şi simplu nu există. Iar faptul că pe acest segment al eşichierului politic e nevoie de o alternativă este cert. Or, PLDM şi PD au reuşit să-şi ştirbească serios imaginea în anii de guvernare şi rezultatul relativ bun per care l-au luat în alegerile locale nu ar trebui să-i îmbete pe liderii acestor formaţiuni. Aceste partide (candidaţii lor) au fost votate la fel ca şi Dorin Chirtoacă în Chişinău – dintr-un fel de disperare, din lipsă de alternativă. De aceea, dacă în cazul stîngii politice lucrurile sînt cît de cît clare, în cazul dreptei situaţia încă rămîne una incertă. Cel puţin, deocamdată…
Dumitru Spătaru