Platforma civică „Demnitate şi Adevăr” (DA) a purces, acum o săptămînă, la constituirea grupului de iniţiativă ce va colecta semnături ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot care pledează pentru modificarea Constituţiei în sensul revenirii la alegerea Preşedintelui ţării de către întreg poporul. Însă, există minimum cîteva aspecte de ordin politic şi legal care merită să fie scoase în evidenţă în acest context.

În primul rînd, ar fi de menţionat faptul că există prea puţine şanse ca următorul Preşedinte al Republicii Moldova să fie ales prin vot direct, aşa cum propune Platforma DA, indiferent de numărul de semnături ce vor fi colectate în acest sens. Astfel, grupul de iniţiativă va fi implicat în colectarea semnăturilor minimum pînă la Revelion, după care va urma procedura de verificare a acestora de către Comisia Electorală Centrală. Făcînd abstracţie de astfel de probleme cum ar fi, spre exemplu, piedicile pe care putem presupune că le vor pune unii aleşi locali celor ce vor colecta semnături (autorităţile locale urmează să autentifice listele cu semnături) sau neclarităţile din legislaţie legate de numărul de semnături ce trebuiesc colectate pentru iniţierea referendumului (există opinia că 200 mii de semnături sînt suficiente în acest sens, dar este şi a doua opinie că e nevoie de minimum 340 mii semnături), şi admiţînd că toate aceste probleme vor fi soluţionate în favoarea iniţiatorilor referendumului, oricum acesta nu va putea avea loc pînă la alegerea noului Preşedinte al Republicii Moldova. Mandatul actualului Preşedinte expiră pe data de 23 martie 2016, iar legislaţia în vigoare prevede că alegerea unui nou Preşedinte începe cu 45 de zile înainte de aceasta, adică cam pe la începutul lunii februarie. Oricît de rapid s-ar mişca iniţiatorii referendumului şi membrii CEC, este prea puţin probabil ca, pînă atunci, ei să reuşească să treacă toate procedurile prevăzute de legislaţie în acest sens. Cu atît mai mult că, potrivit Codului Electoral, propunerea privind desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să efectueze, în termen de 10 zile, controlul constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului şi să prezinte un aviz (art. 148 alin. 2). De asemenea, ar fi de menţionat că, potrivit aceluiaşi Cod Electoral, după efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea privind desfăşurarea lui, la care se anexează avizul CC, se prezintă spre examinare Parlamentului (art. 148 alin. 3), iar  Hotărîrea sau decretul cu privire la desfăşurarea referendumului republican se adoptă în termen de 6 luni de la primirea propunerilor de iniţiere a acestuia (art. 150). Deci, pînă la alegerea noului Preşedinte, la modul practic, e imposibil de organizat un astfel de referendum.

În al doilea rînd, chiar dacă e să admitem că noul Preşedinte nu va fi ales, se va dizolva Parlamentul şi vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, oricum şansele ca viitorul Preşedinte să fie ales de către popor în mod direct sînt minime. Or, tot în Codul Electoral este scris negru pe alb că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican (art. 145 alin. 2). Adică, dacă nu se va alege noul Preşedinte în Parlament, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, ceea ce va face imposibilă organizarea preconizatului referendum. Iar după alegeri se va purcede la alegerea noului Preşedinte în conformitate cu norma legală în vigoare, adică, ca şi acum, de către deputaţi. Unica excepţie ar putea fi organizarea referendumului în ziua alegerilor parlamentare anticipate şi luarea rezultatelor lui în calcul de către noul Parlament pînă la demararea procedurii de alegere a noului Preşedinte. Însă, această probabilitate este minimă, deoarece există diverse opinii la tema dacă e posibil de organizat un referendum în aceeaşi zi cu alegerile, dar şi pentru că pentru a transpune în fapt un astfel de scenariu e nevoie ca actualul corp de deputaţi să fie de acord cu propunerea Platformei DA, lucru care cu greu se poate de crezut că e posibil.

În al treilea rînd, există un moment mai delicat legat de o situaţie ce poate fi numită competiţie politică. Or, pe lîngă Platforma DA, cu iniţiativa modificării Constituţiei în sensul revenirii la alegerea Preşedintelui ţării de către întreg poporul au venit atît deputaţii din Partidul Liberal Democrat din Moldova, cît şi deputaţii din Partidul Socialiştilor. Dar, în Codul Electoral este o prevedere clară care spune că, „în cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează” (art. 148. alin 5). Adică, se poate de spus că, într-un fel, pornind de la iniţiativa Platformei DA, poate fi blocată iniţiativa PSRM şi PLDM. Astfel, ar fi reduse şi mai mult şansele ca următorul Preşedinte al RM să fie ales în mod direct de cetăţeni.

În al patrulea rînd, trebuie luat în calcul şi aşa-zisul aspect politic, mai bine zis practica existentă în acest sens şi precedentele înregistrate pînă acum. Iar acestea nu sînt deloc optimiste pentru iniţiatorii referendumului. Astfel, pînă acum s-au colectat de trei ori semnături ale cetăţenilor în vederea organizării unor referendumuri republicane (în 2002 – Alianţa Social Democrată – pentru schimbarea sistemului electoral, în 2008 – Partidul Liberal Democrat – pentru schimbarea procedurii de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova şi în 2012 – Partidul Social Democrat – pentru organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală şi Uniunea Euroasiatică), dar fiecare dintre aceste tentative a eşuat, pentru blocarea lor fiind folosite diverse motive. Nimeni nu garantează că iniţiatorii noului referendum nu vor nimeri într-o situaţie similară.

Toate cele menţionate mai sus dovedesc că situaţia legată de referendumul iniţiat de Platforma DA nici pe departe nu este una simplă cum poate părea la prima vedere. Însă, indiferent de ce se va întîmpla în continuare, oricum Platforma DA va ieşi în cîştig. Or, în rezultatul acestui exerciţiu, se va plia pe un curent de opinie puternic din societate (alegerea Preşedintelui de către întreg poporul), iar aceasta nu poate decît să o avantajeze atît acum, cît şi în perspectivă.

Dumitru Spătaru