O adevărată polemică care capătă proporții de la zi la alta s-a iscat la această temă. Unii spun că alegerile locale generale ar trebui să aibă loc în primăvara anului curent, alții – în vară, a treia categorie vorbesc că, cel mai probabil, acestea vor avea loc în septembrie, a patra – în octombrie, iar unii în genere promovează ideea că scrutinul respectiv va avea loc în 2016. Mai jos vom încerca să vedem care e situația în cazul fiecăruia dintre scenariile menționate.

Astfel, este absolut evident că alegerile locale generale nu pot avea loc în primăvara anului curent. Și nu e vorba că timp este prea puțin pentru a implementa un astfel de scenariu, ci de faptul că există o hotărîre a Curții Constituționale care stabilește anumite reguli de joc. La concret, e vorba de hotărîrea Curții Constituționale nr. 10 din 19 februarie 2002, care a statuat că stabilirea datei alegerilor locale generale înainte de a expira mandatul actualilor aleși locali înseamnă a întrerupe mandatul acestora înainte de termen, fapt care contravine unui șir de articole din Constituție. În condițiile în care precedentele alegeri locale au avut loc în vara anului 2011, este clar că și noul scrutin nu poate avea loc mai degrabă decît vara anului curent.

Dacă vor avea loc sau nu alegerile în vară, aceasta ține deja de voința Parlamentului. În acest sens trebuie de luat în calcul că articolul 122 al Codului electoral stipulează că data alegerilor locale generale se stabilește de Parlament cu cel puțin 60 de zile înaintea acestora. Andrei Volentir, Secretarul CEC, declara anterior, în cadrul unui interviu acordat portalului nostru, că, totodată, legea nu prevede termenul-limită în care urmează să aibă loc următoarele alegeri generale. „În timp ce în cazul alegerilor parlamentare legiuitorul a prevăzut (art. 76 al Codului) că următoarele alegeri vor trebui organizate în termen de 3 luni de la expirarea mandatului componenței precedente a Parlamentului (ori de la dizolvarea acestuia), în cazul scrutinului local această marjă temporală lipsește. Totuși, conform teoriei generale a dreptului, în situațiile de confuzie juridică se recurge la analogia dreptului ca soluție de depășire a acestora. În cazul dat, chiar dacă legea nu prevede în mod expres în ce interval de timp urmează a se desfășura următoarele alegeri locale, presupun că, prin analogie cu cele parlamentare, se va aplica intervalul de 3 luni de la data expirării mandatului actualilor aleși locali”, preciza el.

Această precizare ne duce direct la următorul scenariu – alegerile locale generale în septembrie. Teoretic, acest scenariu are dreptul la viață, or primele zile ale lunii septembrie se încadrează perfect în termenii legali invocați de Secretarul CEC. Tot el menționa atunci că, dacă se iau în calcul prevederile invocate mai sus, aceasta ar însemna că următoarele alegeri locale generale ar urma să se desfășoare la 5 septembrie.

Toate scenariile care vizează posibile alegerile locale după 5 septembrie, inclusiv luna octombrie (despre care vorbesc, în special, reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova) sau anul 2016 s-ar părea că nu se încadrează în limitele cadrului legal în vigoare, chiar dacă, menționam mai sus, nu există prevederi clare în acest sens. Și autoritățile au primit deja cîteva avertismente clare la această temă de la exponenții societății civile și de la unii politicieni. Spre exemplu, cei din Adunarea Populară de la Comrat au transmis un mesaj clar, din care reiese că ei sînt dispuși să accepte organizarea alegerilor locale generale în decurs de maximum trei luni de la expirarea mandatelor actualilor aleși locali, iar în caz contrar amenință că vor desfășura propriile alegeri locale în autonomia găgăuză. Pe de altă parte, și Asociația Promo-Lex a efectuat un studiu concluzia căruia a fost că alegerile locale din 2015 pot fi amînate doar în caz de război sau catastrofă. Spiritele au mai fost calmate un pic de Alexandru Tănase, Președintele Curții Constituționale, care a menționat că, pentru a amîna data alegerilor locale, este necesară o modificare de lege.

Dacă sumăm toate cele invocate mai sus ajungem la următoarele concluzii: 1) alegeri locale generale în această primăvară nu pot fi organizate; 2) alegerile locale generale în vară pot fi organizate, însă pentru aceasta trebuie ca ideea să fie susținută de minimum jumătate plus 1 deputați; 3) alegerile locale generale în septembrie pot fi organizate, însă numai în prima săptămînă a acestei luni; 4) dacă au în vedere posibilitatea organizării alegerilor locale nai tîrziu decît în prima săptămînă a lunii septembrie, deputații trebuie să modifice legislația în vigoare, introducînd prevederi clare în acest sens. Pe care scenariu vor merge ei, rămîne să vedem.

Dumitru Spătaru