În timp ce partidele parlamentare (cel puţin, unele dintre ele) declară că sînt în căutarea unei soluţii pentru criza guvernamentală cu care se confruntă Republica Moldova, Platforma civică „Demnitare şi Adevăr” (DA) a anunţat despre organizarea uni nou protest pe data de 29 noiembrie. La prima vedere s-ar părea că între aceste două situaţii nu există nici o legătură, însă la o analiză mai detaliată se poate de făcut şi alte concluzii.

Din start, aş vrea să menţionez acel termen legal pe care Preşedintele şi Parlamentul îl au la dispoziţie pentru învestirea în funcţie a unui nou Guvern – 45 de zile din momentul semnării decretului prezidenţial privind desemnarea unui candidat la funcţia de Prim-ministru, perioadă în care pot fi întreprinse două tentative în acest sens. În acelaşi timp, pînă la protestul Platformei DA mai rămîn 15 zile. Adică, întîmplător sau nu, dar preconizatul protest „cade” cam în interiorul perioadei pe care Preşedintele şi Parlamentul o au la dispoziţie pentru învestirea unui nou Guvern.

Ce ar însemna aceste prevederi legale raportate la situaţia politică de moment? Concluziile stau la suprafaţă, iar prima ar fi că, dacă protestul Platformei DA se va dovedi unul de amploare, care va îngrijora autorităţile, deoarece va da semnale clare că e posibilă o debarcare forţată de la putere a actualei guvernări, actuala criză de Guvern ar putea fi folosită de către autorităţi pentru o ieşire onorabilă din situaţie. Pentru cei care reprezintă actuala putere şi posibil viitoarea guvernare este foarte riscant să învestească în funcţie un nou Guvern pînă la data de 29 noiembrie. Aceasta pentru că Platforma DA deja a făcut publică revendicarea sa de bază şi e prea puţin probabil că învestirea în funcţie a unui nou Guvern ar putea-o determina să renunţe la proteste. Iar să învesteşti în funcţie un Guvern pe care din start l-ai pune să se confrunte cu un protest de amploare ar fi o mare greşeală politică. Cu atît mai mult că acest Guvern ar putea chiar şi să cadă la doar cîteva zile după învestire (dacă presiunea străzii va creşte), astfel fiind stabilit un nou record naţional sau poate chiar internaţional la acest capitol.

Dat fiind cele spuse, este logic să presupunem că învestirea în funcţie a noului Guvern ar putea fi lăsată pentru perioada de după 29 noiembrie, cînd situaţia politică va fi mult mai clară. Or, despre preconizatul protest al Platformei DA nu se poate de făcut încă nici o concluzie preliminară, acesta fiind şi primul protest de după trecerea PLDM în opoziţie.

Nu este exclusă nici varianta care prevede că, pînă atunci, se va întreprinde o tentativă de învestire în funcţie a unui nou Guvern, dar care din start va fi una compromisă. Or, s-ar putea ca cei antrenaţi în procesul de constituire a noului Executiv intenţionat „să-l prăvălească”, demarînd procedura în lipsa numărului minim de voturi necesar pentru învestirea noului Guvern, iar scopul urmărit va fi doar de a trece o etapă care presupune un spaţiu de manevră mai larg pentru partidele parlamentare şi care ar apropia momentul decisiv cînd deputaţii vor trebui să acţioneze în baza instinctului de autoconservare.

Oricum, cel mai probabil este că pasul decisiv în ceea ce ţine de învestirea unui nou Guvern va fi făcut după data de 29 noiembrie, cînd vor putea fi trasate unele concluzii mult mai clare despre amploarea protestelor cetăţeneşti. Dacă această amploare va fi una mai mică decît cea aşteptată de autorităţi, atunci se va învesti în funcţie un Guvern care va conduce ţara minimum pînă în primăvara anului viitor. Dacă însă amploarea va fi mai mare decît se aşteaptă autorităţile, atunci, cel mai probabil, se va merge pe calea „prăvălirii” intenţionate a două tentative de învestire a Guvernului şi de declanşare a mecanismului alegerilor parlamentare anticipate. Apropo, din acest unghi de vedere o atenţie deosebită o merită sesizarea depusă de socialişti la Curtea Constituţională, care au cerut instanţei să se expună dacă Parlamentul poate fi dizolvat în ultimele şase luni de mandat ale Preşedintelui în cazul în care nu reuşeşte învestirea unui nou Guvern după două tentative organizate în acest sens. Norma legală în vigoare nu este tocmai clară în acest sens, de aceea socialiştii şi s-au adresat Curţii Constituţionale. Nu este exclus ca anume această sesizare să stea la baza declanşării mecanismului alegerilor anticipate în cazul în care autorităţile vor vedea că presiunea străzii creşte. Or, pentru cei care reprezintă la moment puterea este mult mai onorabil să meargă în alegeri parlamentare anticipate pe motiv că nu s-a reuşit învestirea unui nou Guvern decît ca urmare a unor proteste antiguvernamentale de amploare. De aceea, ideea că ziua de 29 noiembrie are legătură directă cu procesul de constituire a unei noi coaliţii parlamentare şi de învestire a noului Guvern are dreptul la viaţă.

Dumitru Spătaru