În aceste zile, toată lumea e cuprinsă de febra mondialului din Brazilia. Deja la această etapă e clar că respectivul campionat va rămîne în istorie prin mai multe situaţii interesante (cum ar fi cel mai vîrstnic jucător care a evoluat vre-odată la un campionat mondial, eliminarea în masă a mai multor echipe considerate iniţial pretendente la titlu etc.), dar şi prin cazul ieşit din comun al fotbalistului din Uruguay, Luis Suarez. Pentru că l-a muşcat de umăr pe un fotbalist italian (este pentru a treia oară cînd fotbalistul din Uruguay procedează astfel), Luis Suarez a fost suspendat nouă meciuri internaţionale şi i s-a  interzis să mai participe la orice competiţie organizată de UEFA sau FIFA timp de patru luni. Mai mult, fotbalistul are interzis de a intra pe orice stadion în această perioadă şi trebuie să plătească o amendă în valoare de 100 000 de franci elveţieni. Unii spun că pedeapsa este prea dură – eu zic că e justă. Pentru că orice comportament anormal, animalic, care compromite ordinea şi buna desfăşurare a lucrurilor, trebuie sancţionat, indiferent cine e făptaşul!

Mă veţi întreba: Ce are acest caz cu politica sau cu presa? Să ştiţi că are şi nu în zădar am ales drept subiect al acestui material cazul lui Luis Suarez. În politica şi în presa din Republica Moldova avem o mulţime de luis suarezi, în stare de manifestări animalice, de multe ori mult mai grave decît  nişte muşcături. Şi tipii de obicei se ascund după fraze frumoase privind democraţia, libertatea de manifestare şi exprimare, drepturile omului, pe care le tălmăcesc după bunul lor plac şi le pun în slujba intereselor de moment pe care le au. Studiaţi declaraţiile şi replicile politicienilor noştri, dar şi „creaţiile” unor jurnalişti şi vă veţi convinge de faptul că manifestările canibalice sînt ca la ele acasă în presă şi în politică. Se muşcă în stînga şi în dreapta, din toţi şi din toate, dar nu urmează nici un fel de sancţiuni. Şi ştiţi de ce? Pentru că nimeni nu vrea să-şi facă probleme suplimentare în an electoral, nimeni nu vrea să se certe, să se „murdărească”, atrăgînd atenţia asupra manifestărilor de canibalism în presă sau în politică. Şi această nepăsare generală, această nedorinţă comună de a interveni în situaţii anormale este o încurajare suplimentară pentru diverşi luis suarezi, care scuipă pe reguli, pe legi, crezîndu-se mari vedete, cărora li se permite totul.

Luis Suarez a fost pus la punct de forurile fotbalistice şi eu sînt sigur că acest fotbalist cu adevărat mare va trage învăţămintele de rigoare şi, revenind pe terenul de fotbal, ne va încînta pe toţi cu măiestria sa. În cazul lui, lucrurile, mai mult sau mai puţin, sînt clare. Dar cum rămîne cu luis suarezii noştri din politică şi din presă, care, ghidaţi de instinctele lor animalice, muşcă în fiecare zi din colegii lor? Poate profităm de alegerile din acest an şi-i descalificăm? Dar nu pentru cîteva luni, ci pe viaţă. Căci, dacă Luis Suarez încă poate fi educat, mă tem că pe luis suarezii noştri, vorba rusului, doar mormîntul îi va îndrepta….

Dumitru Spătaru