În această săptămînă, iniţiatorii campaniei de colectare a semnăturilor pentru modificarea Constituţiei au anunţat că în acest scop au fost colectate peste 400 mii de semnături, iar acestea au fost depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC). Astfel, acum urmează să se decidă asupra organizării unui referendum în sensul reducerii numărului de deputaţi de la 101 la 71 şi în sensul lipsirii acestora de imunitate. Cel de-al treilea aspect – alegerea directă a Preşedintelui ţării, într-un fel, poate fi considerat depăşit deja după ce Curtea Constituţională a anulat parţial reforma constituţională din 5 iulie 2000, ceea ce presupune şi revenirea la alegerea directă a şefului statului.

Dacă luăm în calcul faptul că semnăturile pentru referendum au fost depuse deja la Comisia Electorală Centrală, deducem că acum ne aflăm în perioada prevăzută de art.157 din Codul Electoral. În alineatul 2 al acestuia, se spune că, în termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. Dacă în listele de subscripţie apar două sau mai multe semnături ale aceleiaşi persoane, aceste semnături se exclud. Totodată, listele de subscripţie prezentate cu încălcarea prevederilor art.156 alin.(1) se anulează. Trebuie de menţionat că art. 156 alin. (1) prevede că persoana care colectează semnăturile semnează fiecare foaie din listele de subscripţie, făcînd o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. De asemenea, este prevăzut că fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.

Codul Electoral mai prevede că, după verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului. Art. 157 alin. (3) stabileşte că, „în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă”, iar alin.  (4) – că „procesul-verbal de verificare a listelor de subscripţie, listele verificate şi hotărîrea Comisiei Electorale Centrale privind iniţierea referendumului se remit în termen de 3 zile Biroului permanent al Parlamentului”.

În istoria Republicii Moldova a fost şi un caz cînd CEC, după verificarea listelor cu semnături, a transmis Parlamentului dosarul pentru iniţierea referendumului, dar a fost şi un caz cînd CEC a decis că numărul de semnături valabile pentru referendum este mai mic decît minimumul prevăzut de legislaţie şi a respins ideea de organizare a plebiscitului. În primul caz, a fost vorba de semnăturile colectate în 2001 de ex-Premierul Dumitru Braghiş şi susţinătorii săi pentru trecerea la sistemul electoral mixt, iar în cel de-al doilea caz – de semnăturile colectate de social-democraţi în 2012 pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. Însă, nici în primul, nici în cel de-al doilea referendumurile nu au avut loc. Dacă în cel de-al doilea caz referendumul nu a avut loc din motivul expus mai sus, în primul caz a fost vorba de refuzul Parlamentului de a stabili data referendumului.

Dacă e să admitem că CEC va constata că există numărul necesar de semnături valabile şi că au fost respectate toate prevederile legislaţiei în vigoare, mingea va trece deja pe terenul Parlamentului. Potrivit art. 150 din Codul Electoral, „în termen de 6 luni de la primirea propunerilor de iniţiere a referendumului, Parlamentul adoptă una din următoarele hotărîri: a) despre declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărîrii; b) despre respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului în cazul cînd aceasta este formulată de deputaţi; c) despre soluţionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului, fără efectuarea ulterioară a acestuia”. Alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că, în hotărîrea despre desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege sau de hotărîre preconizate a fi adoptate, expunîndu-se textul acestora şi/sau conţinutul întrebărilor supuse referendumului.

Totodată, art. 151 din Codul Electoral prevede că data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre, dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament. Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.

Codul Electoral prevede şi anumite restricţii privind desfăşurarea referendumului republican, iar acestea sînt reflectate în art. 145. Astfel, „referendumul republican nu se desfăşoară în cazul decretării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea acestor stări”. „Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectînduse termenele de desfăşurare în condiţiile prezentului cod. Hotărîrea privind amînarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului”, se precizează în documentul citat. O altă restricţie prevăzută de acest articol este că „referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican”.

Astfel, acum avem două situaţii: sau iniţiativa de organizare a referendumului, în lumina prevederilor expuse mai sus, se blochează la CEC sau în Parlament, sau trece cu bine de toate pietrele subacvatice din legislaţia naţională şi atunci se organizează un referendum. Dacă se va ajunge la organizarea referendumului, trebuie de menţionat că acesta nu va putea avea loc mai degrabă de data de finele lunii mai. Aceasta pentru că iniţiativa de revizuire a Constituţiei a fost avizată pozitiv de către Curtea Constituţională pe data de 10 noiembrie 2015 şi trebuie să treacă minimum jumătate de an de la acest aviz. Iar dacă luăm în calcul că trebuie să treacă şi minimum două luni de la numirea datei referendumului pînă la ziua desfăşurării acestuia, obţinem termenul orientativ menţionat mai sus.

Dacă iniţiativa de desfăşurare a referendumului va trece tot parcursul legislativ, prevăzut de legislaţia în vigoare, Parlamentul va trebui fie să ia în calcul alte două termene legale: referendumul nu poate avea loc cu 60 de zile înainte sau cu 60 de zile după alegerile republicane (iar noi, dacă e să judecăm după declaraţiile unor oficiali, vom avea alegeri prezidenţiale în toamnă); avizul CC privind iniţiativa de modificare a Constituţiei devine nul la un an de la emiterea lui, adică la 10 noiembrie 2016. Dat fiind această situaţie, cel mai oportun ar fi organizarea referendumului concomitent cu preconizatele alegeri prezidenţiale. Aceasta desigur dacă se va ajunge pînă la numirea datei referendumului în Parlament şi dacă deputaţii vor accepta ca el să aibă loc concomitent cu alegerile prezidenţiale.

Dumitru Spătaru