Pe 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituțional. Grupul de iniţiativă a fost constituit de Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”. Astăzi, 29 ianuarie 2016, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu a spus că, chiar la primele ședințe din sesiunea primăvară-vară, deputaţii ar putea vota o hotârîre de desfășurare a referendumului republican pentru modificarea Constituţiei. Ambele iniţiative vizează modificarea unuia şi aceluiaşi articol din Constituţie, cel cu privire la modalitatea de alegere a şefului statului, transmite CURENTUL.

Trebuie de menţionat că, potrivit Articolului 148, al. 5, din Codul Electoral, în cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.

În acest context, am solicitat opinia preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, pentru a face mai multă lumină asupra posibilelor scenarii care ar putea avea loc.

Potrivit lui Ciocan, la moment este înregistrat doar grupul de iniţiativă populară care colectează semnături pentru iniţierea referendumului republican constituţional.

„Este un grup care a manifestat dorinţa de iniţia desfăşurarea unui referendum republican constituţional. Noi le-am dat această posibilitate. Acest grup de iniţiativă trebuie să adune numărul necesar de semnături, iar mai apoi să le prezinte la CEC. Ulterior, vom verifica aceste semnături, dacă sunt de ajuns, dacă sunt valabile, şi tocmai după asta vom trimite la Parlament un proiect de hotărîre. După ce proiectul va fi înregistrat la Parlament, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează”, a declarat Ciocan.

Totodată, acesta a menţionat că, pînă la acel moment, deputaţii pot să adopte o hotărîre de Parlament privind desfăşurarea referendumului republican constituţional. „Parlamentul nu are astăzi înregistrată o iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei”, a mai spus preşedintele CEC.

Ciocan a punctat că, dacă acest lucru se va întîmpla, va surveni o situaţie fără precedent în Republica Moldova. Şi asta deoarece deputaţii vor să modifice doar un singur articol, iar iniţiativa populară prevede modificarea a patru articole. Astfel, în afară de schimbarea modalităţii de alegere a şefului statului, ultimii mai cer: (1) modificarea art. 60 alin. (2) al Constituției în vederea reducerii numărului deputaților, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71; (2) excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constituție, care stipulează că deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa; (3) expunerea articolului 89 din Constituție într-o nouă redacție, care să prevadă că, în cazul săvîrșirii de către Președintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituția, Parlamentul poate aproba inițiativa a cel puțin o treime din deputați, de suspendare din funcție, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Președintelui

„Asemenea procedură nu este prescrisă în lege. Astfel de cazuri nu au fost în Moldova. Trebuie să avem toată ecuaţia ca să luăm o decizie în acest sens. La moment sunt doar ipoteze”, a conchis Iurie Ciocan.

Adrian Platon