Oficial, majorarea tarifelor la energia electrică îi va afecta şi pe cei patru directori ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, instituţie care le-a aprobat. Şi asta pentru că cel puţin doi dintre aceştia locuiesc în imobile de lux, taxele de întreţinere a cărora, în noile condiţii, vor creşte simţitor. Pe de altă parte, salariile celor patru directori, de peste 50 de mii de lei pe lună, dar şi afacerile pe care le gestionează în paralel, îi vor ajuta, probabil, să treacă, fără prea mare efort, peste aceste scumpiri.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), instituţie care implementează politica statului privind reglementarea în sectoarele energetice, a decis vineri, 6 noiembrie, că nu există temei pentru revizuirea hotărârilor din iulie, legate de aprobarea noilor tarife pentru distribuţia şi furnizarea energiei electrice şi a tarifului pentru serviciul de transport al energiei electrice. Decizia de majorare a tarifelor a intrat astfel oficial în vigoare pe 9 noiembrie 2015, zi din care, consumatorii casnici ai Gas Natural Fenosa, care plăteau până atunci 1 leu şi 58 de bani pentru un kw/ora, vor plăti practic dublu, adică 2 lei şi 16 bani. Pentru vineri, 13 noiembrie, ANRE,  a anunţat o nouă şedinţă, prin care se va decide cum procedează cu decizia de a majora şi tariful la gaze naturale, luată tot în luna iulie. Cel mai probabil, rezultatul va fi acelaşi – tariful va creşte. Deciziile sunt luate de Consiliul ANRE, format din cei patru directori, dintre care unul – general, cu distribuţii împărţite pe diverse domenii.

Directorul general, cu casă în construcţie

Sergiu Ciobanu este director general al ANRE din iulie 2013. A plecat pentru trei luni, în septembrie, după decizia Curţii Constituţionale de a-l repune în funcţie pe Victor Parlicov, fost director general, dat afară de Parlament. A revenit la şefia instituţiei în ianuarie 2014. Înainte de asta, a fost viceministru al Economiei, pe când instituţia era condusă de Valeriu Lazăr. În paralel, a fost membru al Consiliilor de Administrare a trei întreprinderi de stat: „Aeroportul Mărculeşti”, „Moldexpo” şi  „Camera Înregistrării de Stat”.

Nici într-o declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă de Sergiu Ciobanu de când e funcţionar, acesta nu a indicat vreo locuinţă, ci doar salariul de la instituţiile respective şi, mai nou, o Skoda, fabricată în 2008 şi procurată în 2009. Directorul general al ANRE este cununat religios cu o cântăreaţă, cu nume de scenă Roxana. Numele ei real este Oxana Gotinjan. Cei doi au locuit anterior într-un apartament pe str. Sadoveanu din Chişinău, înregistrat pe numele unui copil dintr-o relaţie anterioară a Oxanei.

În 2013, într-un interviu pentru un site monden, thewoman.md, Oxana Gotinjan (Roxana) declara că este posesoarea unui BMW, culoare neagră, seria 5, cumpărat în 2007, de peste hotare, din bani comuni. „Mie nu-mi plac maşinile mici, le ador pe cele mari pentru că sunt mai confortabile”, zicea ea.  „Am condus doar BMW-uri, am avut modele mai vechi şi în culori diferite: gri, albă, aurie”, relata aceasta. În acelaşi interviu, ea spunea că soţul său conduce o Skoda Superb. Nici într-o declaraţie a funcţionarului, maşina sa însă nu apare. La fel cum nu apare nici apartamentul în care cei doi au locuit, dar nici firma „Oxigot” SRL, fondată şi administrată de Oxana Gotinjan din noiembrie 2005. Aceasta are activităţi declarate în comerţ, un capital social de 5400 de lei şi este înregistrată în apartamentul în care au locuit Sergiu şi Oxana pe str. Sadoveanu. Nu am putut verifica dacă firma a fost sau nu indicată în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a lui Sergiu Ciobanu pe anul 2014, pentru că, şi de pe site-ul ANRE, dar şi de pe cel al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), aceasta lipseşte. Conform unor surse, Sergiu Ciobanu ar fi implicat şi în alte afaceri, prin intermediul unor persoane interpuse.

Sergiu Ciobanu susţine că a depus declaraţia de avere pe anul 2014 şi că nu cunoaşte de ce aceasta încă nu este publică. El a precizat însă că este transparent şi că are un venit anual de 700 mii de lei de la Agenţie şi că anul trecut a contractat un credit ipotecar, iar acum îşi construieşte o casă de locuit. „Am procurat un lot pentru casă din creditul ipotecar. Acum sunt în construcţie. Până ne vom muta în casă nouă, locuiesc în apartamentul părinţilor. Nu mai stăm în apartamentul de pe Sadoveanu. Casa încă nu este gata. Am ridicat-o şi acum se lucrează la exterior. Cred că va trebui să mai aşteptăm vreun an până să ne mutăm. Casa se află în Stăuceni”, ne-a zis acesta. Despre firma nedeclarată a partenerei de viaţă, acesta a precizat: „Nu a activat niciodată firma asta. Totodată, nu puteam s-o declar pentru că noi nu suntem căsătoriţi oficial”, a punctat acesta.

Casa de milioane a lui Octavian Lungu

Octavian Lungu este director şi membru al Consiliului de Administraţie al ANRE din ianuarie 2014. Înainte de asta, din iunie 2013, a fost consilier al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, dar şi  preşedinte al Consiliilor de Administraţie ale „Air Moldova”, „MoldATSA” şi „Aeroport Handling”. Anterior, a ocupat funcţii de conducere în întreprinderi din domeniul finanţelor, printre care şi Victoria Asigurări (a fost director). În această perioadă, înainte de a ajunge la ANRE, Lungu şi-a construit o casă de lux individuală în or. Codru, la marginea Chişinăului. Casa este doar oficial, în documente, în or. Codru, pentru că ea se află în apropierea Institutului Oncologic, din str. Testemiţanu. Imobilul, cu o valoare de piaţă de peste 5 milioane de lei, este declarat de Octavian Lungu, iar în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013 el susţine că l-a construit în anii 2001—2012, după care a fost dat oficial în exploatare. El este înregistrat pe numele său şi al soţiei, Stela, medic-internist la Spitalul Sf. Arhanghel Mihail. Soţii Lungu mai deţin două terenuri pentru construcţii, două maşini „Mazda”, dar şi peste 800 mii de lei în conturi bancare.

Octavian Lungu este şi fondator la două SRL-uri, „Danisan Consult” şi „Universal Motors”. Primul SRL a fost fondat în mai 2008 şi oferă activităţi de consultare pentru afaceri. El este înregistrat pestr. Romană, într-o clădire care a aparţinut anterior firmei Victoria Asigurări, la care Lungu a activat, iar mai apoi, celor de la „Finpar Invest” SRL, afiliat lui Vladimir Plahotniuc. În 2012, aceasta a vândut clădirea unui alt agent economic. În 2013, Octavian Lungu a participat la fondarea unei alte firme, „Universal Motors”, specializată în comerţul cu autovehicole. Directorul ANRE deţine aici 45%. Parteneri îi sunt Dorin Procopciuc (5%), Boris Verlan (5%) şi Alexei Rogov (45%). Firma e înregistrată într-o casă particulară din Durleşti.

Venitul „uitat” de la firma lui Plahotniuc

În aprilie 2015, Octavian Lungu a fost ţinta unui control al Comisiei Naţionale de Integritatate (CNI), după o sesizare a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). CNI a efectuat o contrapunere a informaţiei indicate în declaraţia lui Lungu şi informaţiile din bazele de date ale statului, stabilind că directorul ANRE ar fi proprietarul bunului imobil situat în Chişinău, str. Florica Niţă, fapt neindicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi. La 5 februarie 2015, CNI a dispus iniţierea procedurii de control în privinţa lui Octavian Lungu. Instituţia a stabilit că, în 2013, Lungu a avut venituri în sumă de 2,7 mii de lei de la SRL „Prime Management”, fondată şi administrată de Vladimir Plahotniuc, pe care nu le-a declarat. În explicaţiile făcute la CNI, Lungu a spus că „această scăpare a fost neintenţionată, şi suma rezultă dintr-un contract de prestări de servicii semnat cu compania SRL „Prime Management”. Totodată, această sumă a fost inclusă în declaraţia pe venit pentru 2013 prezentată la Inspectoratul Fiscal”. S-a depistat şi faptul că actualul director al ANRE nu a declarat cota parte dintr-un apartament de 109,6 m.p., obţinut în 1995. Lungu a precizat că apartamentul a fost privatizat de părinţii săi încă în 1995, în baza bonurilor de privatizare şi că nu a ştiut că, la înregistrare, a fost inclus în calitate de co-proprietar al acestui imobil. Precizăm, în context, că tatăl lui Octavian Lungu, Gheorghe Lungu, este fost ministru al Agriculturii în Guvernul Ciubuc (1997-1998).

CNI a mai constatat că Lungu nu a inclus în declaraţia sa şi cele 10 conturi bancare cu rulaje de peste 50 mii de lei. Acesta a explicat scăparea prin faptul că a declarat conturile salariale şi cele de depozit, dar a omis conturile prin care s-au făcut plăţile intermediare pe care nu le cunoştea. El susţinea atunci că, în declaraţia pentru 2014, a indicat şi conturile goale sau cu soldul negativ. În consecinţă, CNI a decis să claseze cauza „pentru că s-a constatat că nu există circumstanţe din care să rezulte încălcarea intenţionată a regimului juridic în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a datelor inexacte sau incomplete. Totodată, nefiind stabilită o diferenţă vădită între veniturile realizate în 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă de timp”, se spune în actul CNI. Nici Octavian Lungu nu a răspuns la telefon.

Explicaţiile  de la CNI: „necunoştinţă”

Şi Ghenadie Pârţu, un alt director al ANRE, a ajuns  în atenţia CNI. Acesta, la fel ca şi colegul său, a scăpat basma curată, deşi a completat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate cu mai multe omisiuni. Pârţu a fost verificat tot ca urmare a unei sesizări făcute de CNA la 23 ianuarie 2015. Instituţia a constatat că acesta deţine o semiremorcă, un camion şi un tractor, o construcţie accesorie casei sale de locuit, un apartament, un teren, dar şi faptul că soţia sa deţine o cotă parte într-o societate comercială, bunuri pe care nu le-a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate. Totodată, acesta nu a declarat veniturile obţinute în 2013 din alte surse decât ANRE, patru conturi bancare şi cote părţi într-un SRL şi într-o Întreprindere Individuală.

În explicaţiile depuse la CNI, acesta a admis că a greşit. Doar că, el a menţionat că nu indicat firmele „din necunoştinţă şi nu din intenţia de a le tăinui, fiind numit pentru prima dată într-o funcţie de demnitate publică, neavând experienţe anterioare de depunere a unor declaraţii de acest gen, scăpările fiind admise nu cu intenţie. Totodată, întreprinderea Individuală este o întreprindere inactivă, din momentul fondării, ceea ce se poate proba şi prin faptul că nu a fost reînregistrată în modul stabilit şi nu a primit cod fiscal nou, ceea ce încă o dată dovedeşte că nu a fost admis cu intenţie”. Acesta a mai susţinut că „omisiunile admise prin nedeclararea conturilor bancare de card prin intermediul cărora au fost achitate plăţile salariale de către instituţiile unde a activat, precizând că acest fapt nu a fost admis cu rea intenţie, dar din simplul motiv că, odată ce veniturile salariale au fost declarate la capitolul venituri, nu a ştiut că-i necesar să declare şi conturile de card, o parte din care deja nu mai sunt valabile, deoarece cardurile au expirat şi le va închide în modul stabilit de lege, pentru neadmiterea pe viitor a unor gafe de acest fel”. Despre cele trei unităţi de transport, Pârţu a spus că nu le-a declarat pentru că „tehnica respectivă este uzată şi nu mai este în funcţiune, părţile componente ale cărora au fost dezasamblate şi predate la fier uzat, nefiind în cunoştinţă de cauză că acestea urmează a fi radiate din registrul auto, proceduri care deja le-a demarat”. La fel, din necunoştinţă, Pârţu a spus că nu a indicat un apartament de la Rezina, o construcţie accesorie casei de locuit şi un lot de teren, dar şi venituri din alte activităţi.

Salariu de 52 mii pe lună

„Concluzionând rezultatele controlului efectuat, privind verificarea respectării regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către dl Ghenadie Pîrţu, director al Consiliului de Administrare al ANRE, ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse, în opinia Comisiei, sunt neesenţiale şi nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, se constată lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2013 de către dl Ghenadie Pîrţu”, se spune în actul CNI.

Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, pe care am găsit-o la CNI, spre deosebire de cele ale colegilor Lungu şi Ciobanu, în 2014, din funcţia de director al ANRE, Ghenadie Pârţu a avut un salariu anual de 628 mii de lei, echivalentul a 52 mii de lei pe lună, iar soţia sa, angajată la Moldtelecom, a adus acasă alţi 150 mii de lei. Alţi 74 mii de lei, familia Pârţu i-a câştigat din dividendele de la un SRL, deţinut de soţie, pe care nu-l declarase cu un an mai devreme.

Ghenadie Pârţu este director al ANRE din iulie 2013. La Chişinău locuieşte din 2012, când a fost numit şef al Serviciului Operativ Centru al Moldtelecom, după ce, în 1999-2012, fusese director tehnic la filiala Rezina a Moldtelecom. La Rezina, Pârţu a şi locuit o perioadă. Acolo el deţine o casă cu teren aferent şi construcţie accesorie. În 2012, când a venit la Chişinău, aproape imediat şi-a cumpărat un apartament de 90 m.p. pe str. Ion Creangă. „Este nota informativă. Nu vreau să mai repet…. Fiind pentru prima dată în funcţie publică, chiar nu am ştiut. Am fost verificat serios de CNI. Apartamentul a fost cumpărat din veniturile declarate”, ne-a spus Pârţu.

Casă şi maşină nouă, dar şi datorii  de aproape 2 milioane

Directorul cu cel mai sumar CV dintre toţi cei patru şefi ai ANRE, Iurie Onică, deţine şi el o avere de invidiat. Acesta a ajuns în funcţie în iulie 2013, fiind promovat, conform informaţiilor din interiorul instituţiei, de ex-deputatul Simion Furdui, care i-ar fi rudă. Onică are 38 de ani şi până a deveni director la ANRE a fost şef la propria-i firmă, „Onica Comerţ” SRL. În 2001—2007, de la vârsta de 24 de ani, acesta şi-a făcut studiile la Facultatea Economie şi Management a Universităţii Agrare din Moldova, la secția cu frecvență redusă. În momentul numirii în funcţie, inclusiv în Parlament, s-a vorbit că acesta nu ar avea nici studii, dar nici experienţa necesară pentru a exercita funcţia de director al ANRE.

Totul s-au rezolvat, iar Onică, a tot evoluat, din 2013 până în prezent. Conform informaţiilor dindeclaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, acesta a trecut, anul trecut, în casă nouă, de aproape 200 m.p, cu o valoare cadastrală de aproape un milion de lei. Până atunci, Onică şi soţia sa au locuit într-un bloc de elită, cu doar câteva apartamente, pe str. Vasile Nauc (foto), unde familia sa deţine o locuinţă de 100 m.p. În 2014, ea a trecut din proprietatea soției în cea a mamei directorului ANRE. Tot în 2014, Onică a încasat de la ANRE un salariu de 624 mii de lei, adică 52 mii pe lună, a vândut două terenuri pentru construcţii cu 200 mii de lei şi a contractat trei credite, cu o valoare totală de 1,3 milioane de lei. În 2013, când abia a ajuns în ANRE, şi-a luat un Land Rover Discovery (nou, din salon), contra 350 mii de lei, în baza unui contract de împrumut. În iulie 2013, chiar în luna în care a ajuns la ANRE, Onică a contractat un credit de 28 mii USD, echivalentul a peste jumătate de milion de lei.

Conform informaţiilor de la CÎS, Onică este administrator şi fondator al „Onică Comerţ” SRL, fondată în 2007, având activităţi de import, fabricare, depozitare şi comercializare  a materialelor chimice, toxice, a produselor chimice şi de menaj, dar şi alte tipuri de comerţ. Firma este înregistrată într-un apartament de pe str. Cuza Vodă, care a aparţinut anterior familiei Onică. În ultimul raport financiar prezentat pe 2012, firma nu a raportat venituri din vânzări. Soţia lui Iurie Onică, Aza Onică, este psiholog. Aceasta anunţă că acordă consultaţii şi consiliere individuală şi că este pasionată de interpretarea cărţilor de tarot. „Casa este cumpărată din bani luaţi de la bancă. Totul este indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, de la CNI”, ne-a zis Iurie Onică, evitând să răspundă la întrebarea, cum va reuşi să ramburseze cele patru credite contractate în 2013 şi 2014. Totodată, acesta a negat că ar fi rudă cu ex-deputatul Simion Furdui.

(UPDATE) Averea șefilor ANRE. Casa cumpărată în 2014 de directorul Iurie Onică

Așa cum am precizat în articolul„Averea șefilor de la ANRE: Case, mașini de lux, terenuri și firme nedeclarate”,Iurie Onică este proprietarul unei case de locuit, situată într-un cartier de vile de la marginea Chișinăului. Imobilul a intrat în posesia lui Onică printr-un contract de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru pe 17 iunie 2014. În aceeași zi el a fost pus în gaj, pentru un credit de 1,1 milioane de lei, la Eximbank. Peste trei luni, Onică ia un nou credit, de 150 mii de lei, de la aceeași bancă, cu termenul final de rambursare  – august 2029. Terenul de 0,066 ha pe care este construită casa a aparținut, din 2004, lui Dorin Damir, despre care presa a scris că ar fi finul lui Vladimir Plahotniuc. În 2011 acesta a vândut terenul lui Iurie Dogotar, care, la rându-i, l-a vândut, în 2013, soților Serghei și Galina Vacari. Tot în 2013 familia Vacari a și început construcția imobilului pe care l-a vândut un an mai târziu soților Onică.

Sursa: Ziarul de Gardă