Bătălia crucială cu forțele stângii din Moldova a fost tratată superficial. De această părere este analistul politic român Valentin Naumescu, transmite CURENTUL.

„Clișeele și banalitățile pro-europene, desființarea vizelor și ratificarea Acordului de Asociere, un document încă abstract, pentru mulți moldoveni, nu sunt suficiente. În schimb, agenda economico-socială, temerile de instabilitate, perspectiva locurilor de muncă și dependențele economice ale Moldovei pe termen scurt vor avea un cuvânt greu de spus. Din multe puncte de vedere, chiar dacă nu ne place constatarea, societatea moldovenească este totuși diferită de cea din România iar resursele de europenitate de peste Prut, fie ele politice, culturale, socio-educaționale sau economice, sunt categoric mai mici. Pe 30 noiembrie, Republica Moldova își alege noul parlament, din a cărui majoritate va rezulta, chinuit ca de obicei, noul lor guvern. Semnalele sunt contradictorii și par să anunțe surprize sau cel puțin dificultăți politice postelectorale”, susţine analistul.

Sursa precizează că miza păstrării direcției este prea mare, iar obiectivul politic general nu trebuie ratat. „S-a mai întâmplat, acum câțiva ani, să se recurgă la așa-zisul „vot de aur”, atât de urât mirositor, iar Republica Moldova a avut totuși de câștigat. Nimeni nu vrea să moară cu dreptatea în brațe, cu atât mai mult în politică. Aș vrea, desigur, să nu am dreptate, să nu fie nevoie de data aceasta de discuții în afara arcului guvernamental, să fie de la început mai mult de 51 de deputați, dar varianta de mai sus nu poate fi teoretic exclusă”, adaugă Naumescu.

Potrivit analistului politic, cauzele acestui impas sunt multiple. „În primul rând, fragmentarea excesivă a sistemului de partide, imaturitatea și ineficiența lui. 23 de partide înscrise în cursă (și 3 independenți) sunt cam mult, pentru un stat atât de mic. Spectrul politic local aduce oarecum cu politica României anilor 1992-2000. E momentul ca liderii politici de la Chișinău să înceapă să se gândească serios la fuziuni, trecând peste dorința fiecăruia de a fi șef, un simptom de altfel caracteristic infantilității democratice a regiunii noastre. Știu, e ușor de zis dar greu de făcut. La noi, PNL și PDL au reușit totuși să treacă peste orgolii, au fuzionat și s-au impus. În al doilea rînd, succesele europene ale Chișinăului nu vor avea o greutate electorală pe măsura așteptărilor guvernanților. Trebuia muncit mai mult și mai bine în campanie. Simpla fluturare a steagului albastru cu stele galbene nu umple sacul cu voturi”, menţionează acesta.

În acelaşi timp, Valentin Naumescu spune că victoria lui Klaus Iohannis poate insufla, pe finalul campaniei, o anumită mobilizare a votanților pro-europeni.

„Președintele Timofti, la rândul său, care a crescut mult în ultima perioadă ca imagine a seriozității și credibilității, este o garanție că la Chișinău nu va fi desemnat un premier pro-Rusia, și că se va „discuta” până se ajunge la instalarea unui guvern de continuitate a direcției pro-Vest. România poate ajuta mult, dincolo de lozinci, Republica Moldova să țină cârma dreaptă. Unele lucruri pot fi spuse, dar cele mai multe trebuie făcute și punct. Nu întâmplător, în prima convorbire telefonică avută cu Președintele ales Klaus Iohannis, după victoria din 16 noiembrie, cancelarul Angela Merkel a precizat cât de importantă poate fi România pentru menținerea Republicii Moldova pe orbita Uniunii Europene. Pe 30 noiembrie, dar mai ales după 30 noiembrie, „lucrul bine făcut” se va simți și peste Prut”, a conchis analistul politic.

Adrian Platon