Partidul Liberal a realizat cele mai puține promisiuni electorale în domeniul combaterii corupției, deși a făcut cele mai multe. Declarații în acest sens au fost făcute de către Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT cu tema „Bilanțul onorării promisiunilor electorale de către partidele politice în perioada 2010-2014”, transmite CURENTUL.

Experții au analizat promisiunile electorale ale partidelor care le-au făcut în 2010 și care au fost la guvernare. “Partidul Liberal a fost cel mai generos în promisiuni – 71, Partidul Democrat – 21, iar Partidul Liberal Democrat – 17”, a subliniat Boțan.

Potrivit lui, PL valorificat cele mai puține promisiuni. “Motivul invocat de ei este faptul că nu au avut suficiente pîrghii”, a spus directorul executiv ADEPT.

Expertul anticorupție, Mariana Calughin s-a referit la progresele și dificultățile din domeniu prin prisma promisiunilor electorale făcute pentru 2010-2014.

“Au fost elaborate, promovate şi adoptate mai multe proiecte de legi pentru modificarea şi completarea cadrului legal naţional în vederea ajustării acestuia la prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi la prevederile convenţiilor penale şi civile privind corupţia ale Consiliului Europei. Astfel, au fost sporite sancţiunile prevăzute pentru infracţiunile de corupţie (inclusiv — luare şi dare de mită), denunţătorii acestor crime căzînd sub incidenţa mecanismului de protecţie garantat de stat. A fost extins cercul de subiecţi ai acestui tip de infracţiuni (persoană publică străină şi funcţionar internaţional). A fost introdusă o nouă componentă de infracţiune — Îmbogăţirea ilicită, precum şi o nouă măsură de siguranţă în procesul penal — Confiscarea extinsă. Cadrul legal naţional a fost concretizat cu norme speciale care restricţionează comunicarea nepotrivită a judecătorilor, precum şi norme menite să asigure protecţia avertizorilor de integritate”, a relatat Calughin.

Expertul susține că deși au fost aduse ajustări la cadrul legal naţional prin prisma convenţiilor internaţionale, acesta rămîne lacunar în mai multe privinţe. “Nu sunt dezvoltate normele de etică aplicabile persoanelor cu funcţie de demnitate publică, cum ar fi miniştrii, deputaţii, membrii Comisiei Electorale Centrale etc. Actualele norme referitoare la declararea conflictului de interese sînt inaplicabile deputaţilor. Există categorii importante de oficiali, cum ar fi unii membri ai Comisiei Electorale Centrale şi ai CSM, care nu au obligaţia de a-şi declara veniturile, proprietatea, interesele personale şi conflictele de interese”, a precizat ea.

Kristina Gurez