30 iunie, Chișinău. Parcursul pe care-l are Republica Molodova spre o tranziție energetică veritabilă este foarte greoi și lent. Protejarea mediului înconjurător, exploatarea resurselor naturale, surselor regenerabile de energie sunt opțiuni care duc la o lume mai durabilă și mai ecologică, dar principalul subiect pe această dimensiune este totuți tranzacția energetică.
Cu toții trăim într-o perioadă de transformare care vizează eliminarea treptată a dependenței noastre de sursele de energie fosile, epuizabile și poluante. Modul în care generăm și folosim energia în prezent nu este deloc durabil. Emisiile de gaze cu efect de seră și consumul enorm de resurse naturale pun în pericol fundamentele vieții noastre. De aceea, trebuie să ne desprindem de modul și de obiceiurile noastre de a consuma energie. Este necesară o tranziție de la un sistem în care sursele neregenerabile (combustibili fosili) sunt utilizate pentru producerea de energie la un sistem bazat pe utilizarea surselor de energie regenerabile. Avem nevoie de o reorganizare fundamentală a sistemelor de furnizare a energiei către o generare durabilă de energie și o utilizare mai eficientă a energiei. Acum toată lumea vorbește despre hidrogen. Alții insistă asupra faptului că gazul va înlocui totul, mulți promovează energia nucleară ca o soluție incontestabilă care nu emană CO2. Noua energie se bazează deja pe zeci de tehnologii diferite, numărul și diversitatea acestora vor crește și mai mult în viitor. Problema integrării tehnologiilor, asimilarea rapidă a acestora și participarea țării la dezvoltarea și implementarea lor trebuie să fie o parte integrantă în capul mesei la discuțiile despre tranziția energetică.
Din punct de vedere istoric, procesul actual de tranziție de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie trece aceleași etape pe care le-a trecut celelalte tranziții energetice care s-au petrecut de-a lungul timpului. Tranziția sau schimbarea vine atunci când noile tehnologii energetice devin disponibile tuturor păturilor sociale, atunci când consumatorii beneficiază de servicii mai ecologice, mai bune și la costuri mai mici. De-a lungul timpului, lemnul a fost folosit ca o sursă principală de energie. Era disponibil peste tot, ieftin, ușor de colectat și transportat, iar dispozitivele pentru arderea lemnului aveau o construcție simplă. Creșterea populației, în zonele urbane, a contribuit la defrișări intensive. Lemnul a fost folosit pentru încălzire, iluminat, pregătirea hranei, topirea minereului, etc. Tăierea masivă a pădurilor, a generat un deficit de masă lemnoasă și respectiv au crescut și prețurile. Odată cu creșterea prețului, omenirea a început să caute alternative și au fost găsite foarte repede – în cărbune. Cărbunele era folosit inițial numai pentru încălzirea clădirilor, dar odată cu revoluția industrială și apariția motoarelor cu abur, cererea de cărbune a început să crească rapid. Astfel până în 1900, aproape toate țările dezvoltate s-au reorientat complet către utilizarea cărbunelui ca sursă de energie. Cât de paradoxal n-ar părea, dar se poate de afirmat că cărbunele a salvat pădurile europene. Reducerea rezervelor de cărbune și poluarea aerului, au impus practic guvernele statelor ca în a doua jumătate a sec. 20 să fie căutate alte soluții de energie alternativă. Atunci a apărut energia nucleară și gazele naturale. Entuziasmul față de energia nucleară a dispărut brusc când a devenit clar că construcția centralelor nucleare este de fapt foarte costisitoare și au întâlnit o reticență a populației față de insecuritatea centralelor de acest tip. Gazul natural era greu de extras iar transportarea și depozitarea lui necesită o infrastructură specială. Astfel, criza energetică din anii ’70 a evidențiat problema dependenței de o singură sursă de energie – combustibilii fosili, precum și necesitatea introducerii unor surse de energie alternative (regenerabile) pentru a crește securitatea energetică și pentru a minimaliza impactul negativ asupra mediului ambiant.
Concepem tranziția energetică drept o schimbare a modelului energetic actual. Este vorba despre renunțarea la producerea energiei din combustibili fosili și implementarea de noi forme de generare în care energia utilizată provine din surse regenerabile. Trecerea la o economie mai puțin poluantă este o necesitate, nu o opțiune. De asemenea, este important de a crește gradul de conștientizare cu privire la utilizarea responsabilă și durabilă a acestuia și stabilirea unor standarde privind eficiența energetică. Eu aș defini esența tranzitiei energetice ca ,,3D”, care reflectă trei concepte de bază: decarbonizare, digitalizare și descentralizare. Fără îndoială, transformarea sectorului energetic evidențiază o serie de noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, dar și provocări importante, pe care suntem chemați să le confruntăm imediat, cuprinzător și eficient. Obiectivele principale ale tranziției energetice se bazează pe electrificarea și digitalizarea tuturor proceselor din sectoarele economiei, scopul final fiind decarbonizare prin utilizarea resurselor de energie regenerabile. Tranziția energetică oferă, de asemenea, o mare oportunitate pentru modernizarea economică. Astfel, unul dintre principiile fundamentale ale tranziției energetice este implementarea surselor regenerabile ca singură alternativă pentru obținerea energiei.
În Republica Moldova, de exemplu, avem condiții climatice foarte favorabile pentru producerea de energie solară sau eoliană, cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor tehnologii este lentă. Prin urmare, sunt necesare mai multe investiții și mai multe stimulente pentru a face atractivă utilizarea energiilor regenerabile, ceea ce „va permite consumatorilor să consume energie mai ieftină și mai puțin poluantă”.
În 2018, Republica Moldova a decis să treacă la surse regenerabile de energie. Schemele de sprijin din partea statului și investițiile în energia solară, eoliană și biogaz din partea privatului, au reușit ca o parte neesențială din producția de energie să provină din surse regenerabile. Energia regenerabilă constituie pilonul principal pentru viitorul aprovizionării cu energie eficientă din punct de vedere energetic. Aceste surse de energie sunt alimentate din energia pe care ne-o oferă soarele, gravitația și energia geotermală. Spre deosebire de combustibilii fosili și uraniu, acestea sunt disponibile la infinit pentru a fi utilizate de catre om, iar potențialul lor depășește de multe ori cererea globală de energie.
Problema tranziției energetice în Republica Moldova nu poate fi abordată fără a lua în considerare cel puțin 5 factori interdependenți care o determină: perioada, sistemul energetic national, eficiența energetică, managementul energetic și tehnologia/energia regenerabilă.
1.Perioada
Înlocuirea surselor energetice fosile este un proces care va dura mai mulți ani. Preocuparea actuala a Republicii Moldova este, ce vom face dacă vor disparea resursele energetice conventionale, dacă se vor întrerupe livrările cu resurse energetice de peste hotare și în cât timp se va realiza tranziția energetică în Republica Moldova.
De exemplu, în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale, riscăm să rămânem fără energie electrică generată de stațiile de cogenerare pe gaz și fără căldură în case. Întrebarea logică este de ce nu ne-am putut pregăti până acum pentru a găsi soluții de energie alternativă. Acum, nu ne rămâne decât să recuperăm timpul pierdut și numai atunci putem face estimări despre perioada în care poate avea loc tranziția în mod real în țara noastră. Este greu de estimat un timp, deoarece sunt necesare modele economice și energetice noi pentru a contribui la dezvoltarea scenariilor strategice și a deciziilor politice pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile.
Nu este posibil să fie realizată tranziția energetică dacă nu se ia în considerare dezvoltarea pieței energiei. Nu este vorba doar de piața energetică moldovenească dar și interconectarea cu cea europeană. Piața electricității se deschide, se liberalizează și se integrează în mod constant. Nu va dura mult până piața energetică moldovenească se va integra cu piața română și deci, cu cea europeană. Acest lucru este inevitabil. În viitor, electricitatea produsă din energia regenerabilă va fi generată din ce în ce mai mult pe o bază descentralizată. Parcurile cu tehnologii regenerabile – începând de la nord până la sud, indiferent că vor fi fotovoltaice sau eoliene, trebuie să fie conectate în mod inteligent între ele. De aceea, raspândirea tot mai largă a tehnologiilor regenerabile, trebuie să meargă mână în mână cu extinderea rețelelor electrice și dezvoltarea pieței energetice.
Eficiența energetică este cea mai importantă sursă de energie. Creșterea eficienței energetice este esențială pentru tranziția totală la energia regenerabilă. Energia este prea prețioasă pentru a fi irosită și are un efect benefic nu doar pentru mediu ci și pentru portofel.
Republica Moldova risipește cantități uriașe de energie. Consumul intern brut total de resurse energetice în Republica Moldova a constituit 2936 mii tone echivalent petrol în anul 2019. Consumul de energie electrică de către consumatorii finali a constituit 3813 mil. kWh, în timp ce cantitatea generată a energiei electrice livrată în rețea a fost cu mult sub nivelul consumului. Fondul imobiliar național este total ineficient. Acest lucru duce nu numai la un consum mare de energie, ci și la gestionarea dificilă a consumului în orele de vârf, atunci când temperaturile sunt scăzute și cererea crește. Soluția pentru a rezolva această problemă este de a identifica o tehnologie optimă de stocare a energiei. Clădirile bine izolate, care consumă 40% din energie, sunt una dintre cele mai bune tehnologii de stocare a energiei. Eficiența energetică a clădirilor, iluminatul stradal, eficiența energetică în industrie, în transport trebuie luate în considerare atunci când vrem să alegem calea spre tranziția energetică.
Aceasta înseamnă nu altceva decât digitalizarea sectorului energetic. Gestionarea inteligentă a consumului poate echilibra vârfurile de consum și poate reduce semnificativ dependența la necesitatea de supraproducere pentru acoperirea consumului în orele de vârf. Fără un management inteligent al consumului, piața energiei nu se poate dezvolta pe deplin.
Dezvoltarea tehnologică a sectorului energetic se mișcă în prezent cu o viteză foarte rapidă și nu întotdeauna într-o direcție previzibilă. În urmă cu zece ani, nimeni nu se aștepta ca astăzi, energia fotovoltaică va fi cea mai ieftină, sau că foarte curând, parcurile eoliene offshore ar putea deveni competitive în comparație cu energia produsă din surse convenționale. Pe lângă construcția noilor rețele, sunt necesare tehnologii care oferă flexibilitate, cum ar fi acumulatoarele de energie, atât pentru a stoca excesul de electricitate, cât și pentru a o furniza atunci când este necesar.
Tranziția energetică necesită un cadru instituțional coerent, simplificat și transparent, cu accent pe surse regenerabile de energie, inovație, rolul activ al consumatorilor și modernizarea rețelelor.
Dincolo de reformele și transformările care au loc, cel mai decisiv factor pentru tranziția energetică este ca noi toți, cetățenii și instituții publice, să realizăm necesitatea acesteia și să lucrăm metodic și într-un mod structurat, într-o direcție comună. Fiecare din noi poate contribui la tranziția energetică, începând în primul rând de la schimbare de comportament și atitudine, mergând pe bicicleta în loc de a conduce o mașină, procurând electrocasnice care consumă mai puțină energie, utilizând surse de energie regenerabilă etc.
Această reformă/tranziție energetică stimulează separarea consumului de creșterea economică, promovând astfel, eficiența energetică. În cele din urmă, se poate concluziona, că în present, asistăm la un proces de neoprit a tranziției energetice către surse regenerabile de energie. Suntem convinși că omenirea, în ciuda tuturor obstacolelor, este pe cale să asigure o producție durabilă de energie curată în beneficiul generațiilor viitoare.
