foto: ioandecean.info

De-i nuntă, cumătrie, zi de naștere, Anul Nou sau Paștele,  de pe masa moldovenilor nu lipsesc mai multe bucate, fără de care sărbătoarea nu e sărbătoare. Curentul a decis să facă un top al bucatelor care nu lipsesc la nici o ocazie și pe care orice gospodină trebuie să știe să le gătească. 

1. Sarmalele: Atît grecii, cît şi albanezii, bulgarii şi, nu în ultimul rînd, croaţii şi turcii,  cred că ei sunt inventatorii sarmalei. Denumirea de sarma, comună pentru români şi croaţi, este asemănătoare cu „sarmi” în bulgară şi „sarmalaki” în greacă. Aceasta nu spune însă nimic despre identitatea celor care au preluat primii acest deliciu culinar. Cu orez sau carne, cu foi de viță sau frunze  de varză, cu smîntînă sau fără, cert este că nici o sărbătoare nu trece fără acestea. Apropo, cu cît sarmalele sunt mai mărunte, cu atît gospodina îi mai gospodină.

2. Răciturile sau Piftia – Răciturile sau Piftia, iar în trecut chitoroage, inițial se făcea din picioarele și capul porcului. Ulterior, odată cu apariția gelatinei, aceasta se produce din tot felul de carne. Asortată cu ou, morcov și verdeața, piftia este mîncarea fără de care nu trece nici un eveniment. În unele regiuni, aceasta obligatoriu se consumă cu mămăligă. Trebuie să mai știți că cu cît e mai limpede răcitura, cu atît e considerată mai bună.

3. Friptura – Deși pare cea mai ușor de gătit, friptura necesită un talent aparte. Căci dacă e arsă sau uscată, festinul nu va mai fi cel pe care-l așteaptă oaspeții. La tigaie, la cuptor sau grătar, fripturica poate fi gătită din carne de porc, miel, vițel sau iepuraș,  iar dacă la ea veți adăuga și tradiționala mămăligă cu brînză și smîntînă, sărbătoarea va devenit de neuitat.

4. Plăcintele –  Învîrtite sau cu poalele-n brîu, pe tigaie sau la cuptor, din aluat cu drojdie sau cu margarină, fără ele sărbătorile nu au gust. Cu brînză, varză, cartofi, ceapa, ou, mere, nuci sau bostan, acest preparat  este simbolul ospitalității și nu poate lipsi de masa de sărbătoare. Primele menţiuni ale existenţei acestui fel de mâncare au apărut în jurul anului 9.500 î.Hr., cînd egiptenii au gătit prima crustă de plăcintă.  Într-o formă sau alta, practic fiecare popor, deține plăcinta sa tradițională, cert este că cele moldovenești sunt cele mai bune.

5. Pîrjoalele – sunt un fel de mâncare românească pregătită mai ales în Moldova din carne tocată, în general de porc sau în amestec cu oaie, vită sau pasăre, amestecată cu ouă, produse de panificație sau morărit (pâine uscată, pesmet sau făină albă), usturoi, ierburi aromatice (pătrunjel, mărar, cimbru etc), mirodenii (piper, etc) și sare. După ce masa a fost bine omogenizată se formează niște cocoloașe sau bulgări care se dau prin făină și se prăjesc în ulei încins.  Desigur, pîrjoalele  sunt departe de a fi numite bucate dietice, dar asortate cu o salată de mazăre, acestea vor lăsa indiferenți nici pe cei mai aprigi nutriționiști.

Elena Mocreac