Savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei se arată îngrijoraţi de soarta arborilor de castani din municipiul Chişinău, dar şi din ţară, care în opinia lor sunt în pericol, transmite CURENTUL.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, deşi e abia luna iulie, castanii de pe marginea străzilor din capitală au deja frunzele ruginii şi îmbătrânite, de parcă am fi la sfârşitul toamnei. Dar când vom ajunge în august-septembrie, vom observa că castanii nu vor mai avea nici o frunză.

Doctorul habilitat, profesorul Leonid Voloşciuc, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor al AŞM, a menţionat că pe parcursul ultimilor 12 ani se atestă o afectare gravă a castanului, de către un dăunător de carantină, căruia i se spune ,,molia castanului”.

În Republica Moldova a pătruns din Muntenegru, prin intermediul României, Ungariei, Ucrainei. Conform particularităţilor biologice, dăunătorul are o capacitate şi un potenţial de înmulţire exponenţială extrem de puternic astfel încât, pe parcursul a patru generaţii de vegetaţie, are posibilitatea să creeze câteva mii de urmaşi, adică larve. Acestea se hrănesc cu mezofilul frunzelor de castan, formând nişte mine sub epiderma frunzelor arborelui. Astfel, în aceste galerii se poate dezvolta şi o gamă extraordinar de largă şi de alţi dăunători și patogeni, de regulă secundari, care devorează frunzele, provocând înroşirea şi ofilirea lor. Frunzele cad timpuriu, iar deja în august înfrunzesc din nou şi înfloresc. Ramurile nou apărute nu se pot dezvolta, pentru că apar frigurile şi iarna îngheaţă.

Conform spuselor savantului, mai grav e, că în funcţie de timpul când frunzele cad, pe parcursul mai multor ani, se declanșează un proces extrem de dificil pentru această cultură care se numeşte debilitarea arborilor silvici. „Deşi urmărim neputincioşi gravul pericol pe parcursul ultimilor ani, totuşi, în anul curent, fenomenul este mult mai pronunţat, acesta fiind generat de temperaturile relativ înalte, pe fundalul unei umidităţi foarte convenabile şi extraordinar de confortabile pentru dezvoltarea dăunătorului”, explică Leonid Voloşciuc.

Cum salvăm această cultură decorativă? Profesorul Voloşciuc susţine că Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor a fost, practic, primul din lume care a reuşit să elaboreze o substanţă biologic activă, un feromon sexual pentru respectiva insectă care presupune o instalaţie gen capcană feromonală care permite, în primul rând, monitorizarea şi efectuarea unor acţiuni de semnalizare a dezvoltării acestora. Având un asemenea feromon, savanţii de la Institut au demonstrat că acesta este, practic, cel mai bun remediu în condiţiile Europei.

Expertul a mai adăugat că dezvoltarea dăunătorului poate fi stopată prin intermediul unor acţiuni foarte şi foarte simple, adică, colectarea frunzelor căzute şi nimicirea lor, respectiv, prin metoda de compostare, arderea aşa cum se face, pentru că dăunătorul iernează în formă de larvă în frunzele căzute.

Prin ce este important acest arbore? Deşi castanul este o cultură introdusă în ţara noastră, condiţiile de adaptare şi dezvoltare ale acestuia sunt foarte favorabile. Înflorirea castanilor ne creează o stare de bine, mai ales atunci când îşi etalează corolele lor şi-şi arborează parcă special splendidele lor policandre de flori parfumate, stârnind admiraţia noastră, a trecătorilor. Dincolo de acest miracol, castanul are capacitatea de a acumula diferite metale grele şi substanţe toxice, participând astfel la procesele de curăţare a aerului. Să nu neglijăm nici faptul că frumoasa coroană a arborelui decorativ ne poate oferi un adăpost răcoros sigur în zilele toride de vară. Fiind un excelent donator de energie vitală, aflarea în preajma castanului ne poate descătuşa psihicul si ne poate trezi fantezia, iar câteva castane purtate permanent în buzunar şi strânse din când în când în palme, ne va ajuta să scăpăm de stările de tensiune acumulate pe parcursul zilei.

Adrian Platon