foto: romaniancopywriter.ro

CURENTUL a apelat la ajutorul lui Mircea V. Ciobanu, critic literar, redactor-şef la Editura „Ştiinţa”, şi a elaborat un clasament convenţional al celor mai buni zece scriitori basarabeni clasici.

Constantin Stamati. Cronologic, poate fi considerat primul poet clasic (de origine basarabeană) de importanţă naţională.

Alecu Russo. Unul dintre remarcabilii scriitori paşoptişti, scriitor autentic în cele cîteva genuri cultivate, de la eseu şi note de călătorie, la „Cîntarea României”- poem emblematic pentru renaşterea naţională şi unitatea naţională.

B. P. Hașdeu. Unul dintre cei mai mari scriitori români din epoca romantică, autor al unor proze memorabile ca: „Ursita”, „Micuţa”, „Ioan Vodă cel Cumplit”, al dramelor şi poemelor romantice, istoric şi filolog, autor al unei opere ştiinţifice fără termen de comparaţie („Etymologicum Magnum Romaniae”, „Cuvinte din bătrîni”, „Istoria critică a românilor” ş.a.).

Constantin Stere. Cel mai important scriitor român de origine basarabeană din interbelic, autorul unor nuvele, articole estetice şi sociale, dar şi a romanului-fluviu „În preajma revoluţiei” (în 8 volume), operă fără termen de comparaţie în literatura română.

Paul Goma. Autorul basarabean cel mai cunoscut în România şi cel mai editat în Occident (Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie etc.), autor al romanelor evocatoare: „Din calidor”, „Ostinato”, „Bonifacia”, „Arta refugii” ş.a.

Aureliu Busuioc. Artistul desăvîrşit, poate profesionistul cel mai autentic din toată istoria literelor basarabene, autor al unor versuri de un rafinament aparte, al unor romane care încadrează literatura dintre Prut şi Nistru în scrisul românesc modern: „Singur în faţa dragostei”, „Pactizînd cu diavolul”, „Lătrînd la lună”, „Spune-mi Gioni”, „Hronicul Găinarilor”, al dramei postmoderne: „Radu Ştefan, întîiul şi ultimul”.

Vasile Vasilache. Un artist unic, creator al unor texte subsumate unui soi de realism mitic sau magic, îmbinînd gîndirea filozofică pe o paletă largă, de la textele antichităţii orientale, la filozofia clasică germană, trecînd-o prin filiera gîndirii populare; autorul celui mai bun roman basarabean scris în secolul XX, în opinia mai multor critici: „Povestea cu cocoşul roşu”, dar şi al unor nuvele de un rafinament deosebit: „Izvodul zilei a şaptea”, „Surîsul lui Vishnu”, „Elegie pentru Ana-Maria” ş.a.

Vladimir Beşleagă. Este scriitorul care apelează la formulele prozei analitice, psihologice, îşi construieşte discursul pe fluxul memoriei personajului, continuînd o tradiţie culturală a romanului modern, în descendenţa lui Faulkner şi Proust, iar pe teren românesc apropiindu-se de formula modernă a lui Rebreanu şi Camil Petrescu, mai ales cu romanele sale celebre deja: „Zbor frînt” şi „Viaţa şi moartea nefericitului Filimon”.

Ion Druţă. Scriitorul care introduce în literatura din Basarabia (RSS Moldovenească) proza poetică, un artist al scrisului, mai ales cu romanele şi nuvelele celebre în anii 60: „Ultima lună de toamnă”, „Povara bunătăţii noastre”, „Clopotniţa”, „Biserica albă” ş.a.

Grigore Vieru. Poetul basarabean poate cel mai cunoscut din toată literatura română a secolului XX, autorul legendarului deja volum de versuri „Numele tău” (1968), dar şi al altor volume de poeme, unele de o modernitate distinctă, altele de un tradiţionalism pur; pe de o parte, autor de poezie foarte armonioasă, cantabilă chiar, dar şi foarte calofilă; iar pe de altă parte, o poezie racordată perfect la neomodernismul poetic românesc.

Andriana Cheptine