foto: vivariumnovum.net

La 5 decembrie 2013, în cadrul celei de-a VIII-a sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului imaterial al UNESCO, care a avut loc la Baku (Azerbaidjan), a fost luată decizia de a include în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, obiceiul tradiţional de iarnă „Colindatul de ceată bărbătească”, înaintat de către R. Moldova şi România, transmite Curentul.md.

Ministerul Culturii în decembrie 2009 a creat o nouă comisie de experţi – Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al RM, care are sarcini de a coordona noile politici în acest domeniu şi, respectiv de a elabora dosarele UNESCO, în conlucrare cu societatea civilă.

Comunităţile noastre au fost informate de posibilitatea de a face parte din acţiunile pentru includere în Lista Reprezentativă UNESCO.

La dosar sunt ataşate un film video de 10 minute şi 10 foto recente despre colindatul de ceată bărbătească din România şi Republica Moldova, în localităţile cercetate în ultimii 3 ani. “Aceste imagini sunt o probă a faptului că obiceiul se practică astăzi în Republica Moldova”.

Colindatul de ceată bărbătească este un obicei vechi, milenar. Acest obicei a fost propus pentru Listele UNESCCO din motive argumentate, datorită importanţei lui în societate şi în educaţia tinerilor. În localităţile rurale foarte multe probleme le-a rezolvat acest colindat. Fetele se pregăteau, coceau colaci, la sud pregăteau batiste brodate, în zona de centru băieţii colindători erau răsplătiţi cu panglici colorate, pe care le legau la căciuli.

„Colindatul nu însemnă numai acest text al colindei, pe care îl auzim noi simplu cântat la radio sau la tv. Obiceiul presupunea participarea întregului sat”, a comentat Varvara Buzilă. Toate colindele sunt de o mare valoare, trebuie descoperite cît mai multe ca să fie transmisă mai departe această moştenire.

Este pentru prima dată cînd un element de patrimoniu cultural al RM este înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Elena Mocreac

sursa: patrimoniuimaterial.md