La 8 februarie curent, a demarat Anul Dumitru Matcovschi. Solicitat de CURENTUL, Leonid Bujor, consilier al Prim-ministrului Iurie Leancă, ex-ministru al Educaţiei, și-a expus opinia la acest subiect.

– De-a lungul întregii sale vieţi, D. Matcovschi, ca orice conştiinţă sensibilă la provocări, nu a putut fi decît un nonconformist. El nu a tolerat minciuna şi nedreptăţile, iar în consecinţă, cenzura timpului i-a interzis mai multe lucrări proaspăt apărute. Mai marii vremii l-au forţat să plece de la conducerea săptămînalului „Cultura”. Dar şi accidentul din 1989, din care a scăpat ca prin minune, mai pune semne de întrebare.

– Poeziile lui Dumitru Matcovschi sînt pline de sensibilitate, profund mobilizatoare şi patriotice. Multe dintre ele au devenit texte ale unor excelente cîntece, semnate de regretaţii Ion Aldea Teodorovici şi Mircea Oţel, de Eugen Doga, Constantin Rusnac. Aceste cîntece îndrăgite de publicul larg exprimă esenţa fiinţei poporului nostru.

– Doar un mare patriot, devenit simbol al renaşterii naţionale, putea scrie poemul „Basarabia”, care a unit inimile tinerilor într-un dor, într-un mare dor de acest „…plai cu dulce nume ce-nălţător rămîne”, care ne este „frate şi soră, mamă şi tată”, „scumpă icoană în inimi purtată”, de acest plai care este „ floare de dor” şi „ lacrima neamului meu”.

– În calitatea sa de publicist, Dumitru Matcovschi s-a aflat mereu pe baricade. Alături de regretaţii Valentin Mândâcanu, Ion Dumeniuc, Ion Vatamanu, Lidia Istrati şi de alţi reprezentanţi de vază ai neamului nostru, a luptat pentru adevărul ştiinţific şi istoric, fiind în avangarda mişcării de eliberare naţională. A fost mereu de partea celor nedreptăţiţi. A fost un Om curajos, cinstit, nu a cedat în faţa greutăţilor şi a mancurţilor. Poet, prozator, dramaturg, publicist, om de cultură, Dumitru Matcovschi în acelaşi timp a fost un om al cetăţii, dedicat procesului de renaştere naţională.

– Referindu-se la colegul său de condei şi baricadă Grigore Vieru declara în anul 1989 că „În timpurile cele mai grele pentru noi, Dumitru Matcovschi a fost învăţător în piesele sale, poet în poezia lui, a fost şi este oştean în poezie şi în piesele sale, şi în cîntecele sale! El a scris cel mai frumos cîntec patriotic de la noi care se cheamă Basarabia…. Iată de ce poporul îl iubeşte”.

– Creaţiile autorului constituie un veritabil izvor de cunoştinţe şi conţin un mare potenţial instructiv şi educativ. Ele vor contribui şi în continuare, la cultivarea celor mai adevărate şi sfinte sentimente legate de casa părintească, satul natal, plaiul moldav(basarabean), Patria, istoria şi limba română, obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru.

– Întreaga sa operă, inclusiv textele cîntecelor patriotice vor contribui în continuare la educarea demnităţii, onoarei, verticalităţii la generaţia de astăzi, dar şi la cele care vor veni după noi.

– Dumitru Matcovschi face parte dintre cei mai cunoscuţi scriitori atît din ţară cît şi de peste hotare. Cele mai bune dintre lucrările sale vor intra, cu siguranţă, în patrimoniul cultural al Republicii Moldova şi în întreg arealul limbii române, vor constitui subiect de studiu şi analize pentru cercetătorii de astăzi şi cei de mîine.

– Ştim cu toţii că Dumitru Matcovschi a iubit viaţa, a luptat mult pentru viaţă şi pentru supravieţuire, ne-a îndemnat şi pe noi să ne bucurăm de ea. Iar poezia „Bucuraţi-vă” ne-a rămas ca un testament pe care poetul ni l-a lăsat nouă şi generaţiilor care vin.

– Să ne bucurăm, aşadar, că am fost contemporanii lui Matcovschi, că l-am cunoscut şi l-am apreciat. Să-i citim în continuare opera şi să fim consecvenţi în promovarea valorilor pentru care el a luptat. În acest fel vom continua cauza ilustrului poet care, conform ultimei sale dorinţe, s-a identificat cu ţărîna maternă fiind înhumat la vatră, alături de părinţi, în cimitirul din Vadul-Raşcov, sat-simbol, situat, vorba poetului, „La Nistru, la mărgioară”.