foto: madein.md

Castelul Mimi care se află în reparații de 5 ani, urmează să fie redeschis în vara anul curent, informează CURENTUL.

Potrivit directorului „Mimi Wines”, Cristina Frolov, lucrările de reconstrucție au durat ceva timp, însă merită, fiindcă va fi creat un adevărat complex turistic.

“Noi avem 5 ani de când restaurăm clădirea. Este un proces foarte dificil, deoarece fiecare piatră se șlefuiește, apoi materialul rămas de la șlefuire se amestecă cu o soluție specială, apoi se lipește înapoi. Practic se construiește din nou fiecare cărămidă. Acum am terminat fațada și ne-am apucat de beciuri. Între timp mai construim și alte clădiri  în preajmă, fiindcă am decis să deschidem un complex cultural, unde vom avea un hotel, săli de conferință, o galerie de artă, ateliere de creație, locuri pentru evenimente mari în aer liber și desigur un restaurant care va lucra tot timpul. Deschiderea parțial va fi în vară.  Probabil, tot complexul,  va fi finisat și își va deschide ușile în a doua jumătate a toamnei”, a precizat Cristina Frolov.

CURENTUL.md precizează: Numele vinăriei vine de la boierul Constantin Mimi. Castelul îl primise ca zestre de la soția sa, cel puțin aceasta se spune în procesul-verbal al Consiliului nobilimii din 28 iunie 1914.

Familia lui Constantin Mimi este originară din Albania, dar buneii lui au venit în Basarabia, fiind impuşi de împrejurări istorice, în urma răscoalei lui Ipsilanti (pe atunci oraşul de baştină a familiei Mimi, Ianina, făcea parte din Grecia). Buneii lui Constantin au fost nevoiţi să fugă de acolo, de teama răzbunării turcilor. Au ajuns în Basarabia, unde s-a născut Constantin, care a fost preşedintele Upravei zemstvei judeţului Tighina (Bender), din 1906 până în 1913, iar din 1913 până în 1917 a fost preşedintele Upravei zemstvei Basarabiei. În 1926 a fost ales director al Băncii Naţionale Române.

În publicaţiile vremii, la 1917, Constantin Mimi era apreciat ca acel care a contribuit la modernizarea viticulturii şi vinificaţiei autohtone, făcând cunoscute vinurile basarabene la expoziţii şi târguri internaţionale (încă în 1903-1907). A contribuit la introducerea unor tehnologii avansate, atunci cunoscute în Europa, în special în Franţa, dar nu şi în Basarabia.

Natalia Moraru