În raionale din Crimeea de sud-vest, un grup de cercetători moldoveni au găsit 15 monede moldoveneşti din evul mediu, transmite CURENTUL.

Potrivit datelor presei regionale, monedele datează din ultimul sfert a secolului XIV – începutul secolului XVI. Prezența acestora pe peninsulă demonstrează nu doar că Moldova a participat la circulația monetară din regiune, dar și vorbește despre dezvoltarea relațiilor comerciale și politice dintre coloniile genoveze și statul moldovenesc.

„Grecii aveau legături pe întreg litoralul Mării Negre. Iar cei mai apropiați de moldoveni erau grecii din Crimeea. De aici și toate relațiile, în primul rînd, cele comerciale. Pe atunci, grecii erau transportatori internaționali, prestîndu-și serviciile pe navele lor pentru diferite mărfuri. S-au păstrat, spre exemplu, scrierile monahilor, care mergeau din Rusia spre Ierusalim, spre Athos. Ei mergeau dinspre Nord, ieșeau la Cetatea Albă, acolo închiriau o navă sau găseau o corabie cu care puteau ajunge pînă la punctul necesar și mergeau mai departe. Aceste căi erau foarte dezvoltate. Noi nu ne închipuim prea bine cum erau oamenii pe timpurile acelea. Nouă ni se pare că dacă nu erau avioane, atunci oamenii nici nu comunicau. În realitate, ei străbăteau distanțe enorme și știau exact pentru ce fac acest lucru. Pentru că aducea profit. Dacă era vorba despre comerț, atunci se vindea totul, inclusiv monede”, a afirmat Lilia Dergaciova, doctor în istorie și cercetător științific superior.

Lilia Dergaciova a mai susținut că pe lîngă aceste monede au mai fost descoperite și alte 6 monede  de pe timpul lui Ioan Vodă cel Cumplit.

Cele 15 monede descoperite se încadrează între domniile lui Alexandru I și Ștefan al III-lea. Cel mai bine reprezentată(prin intermediul a treisprezece monede) este domnia lui Alexandru I. Două dintre monedele descoperit, bătute din argint, nu au putut fi identificate cu precizie, însă ambele au o trăsătură specific pe revers, deasupra scutului, apare coroana.

Reiterăm că  primele monede moldovenești erau bătute de giuvaiergii de calificare înaltă veniți din afara țării. Există cel puțin două versiuni: potrivit uneia, aceștia erau armeni, potrivit alteia – nemți. Sau, posibil, și unii, și alții. Majoritatea absolută a documentelor moldovenești, cu mici excepții, sînt scrise în chirilică, iar toate monedele moldovenești sînt bătute în grafie latină, acolo sînt înscripții în latină. Acest lucru ne vorbește despre faptul că monedele erau bătute astfel, încît să poată fi citite de negustori, care, în esență, jucau rolul de investitori în Moldova medievală.

Maria Rujină