Echipa Arheologică al Institutului Patrimoniului Cultural va începe de luni, 11 iulie, săpăturile arheologice la Crihana Veche, Cahul, transmite CURENTUL.

Solicitat de reporterul nostru, directorul Centrului Arheologic, Oleg Levițki a spus că, aceste săpături vor dura în jur de o lună și se așteaptă să se descopere tumuli ai culturii de la începutul secolelor erei noastre.

„Durata săpăturilor va fi în jur de trei săptămâni, depinde de finanțare, s-ar putea să dureze şi mai mult. Din câte știu, șeful de șantier, Ion Ciobanu, a cîștigat un grant din România și ar putea să dureze mai mult.  Se vor face săpături într-o așezare antică târzie a culturii Cerneahov Sântana de Mureș, sec. III – IV a erei noastre și posibil că se vor săpa doi tumuli care au fost devastați de către căutătorii de comori” – a declarat Oleg Levițki.

Contactat de reporterul CURENTUL, Ion Ciobanu, cercetător științific superior în domeniul arheologiei al Universității din Cahul și șeful de șantier, a precizat că suportul vine din partea României.

„Lucrările propriu-zise vor începe pe 11 iulie, iar pe 7 iulie vom pregăti terenul. Aceste săpături sunt finanțate de către ministerul de Externe al României, Departamentul de Relații cu Românii de Pretutindeni și ca suport în cadrul proiectului mai sunt câteva asociații neguvernamentale, inclusiv și Primăria Crihana Veche. În total, s-au alocat 110 mii de lei. În dependență de ceea ce se va descoperi, se va evalua starea lucrurilor și se va decide dacă mai este nevoie de resurse financiare. Ne așteptăm să descoperim tumuli ai culturii scitice” – a spus Ion Ciobanu.

Decizia de a începe săpăturile a venit ca urmare a vandalizării obiectelor descoperite de către căutătorii de comori și vânzarea acestora pe piața neagră.

Conform Wikipedia, cultura Sântana de Mureș-Cerneahov este astfel denumită după localitățile eponime din Ardeal (Sântana de Mureș) și Ucraina (Cerneahov, nu departe de Kiev), unde s-au găsit primele vestigii care îi sunt caracteristice. Între timp, peste o mie de alte săpături arheologice au scos la iveală artefacte ale acestei civilizații, care s-a dezvoltat între secolele al II-lea și al V-lea într-o arie largă din Europa de Est, pe un teritoriu astăzi împărțit între statele moderne Ucraina, Republica Moldova, parțial România și parțial Belorusia.

Cristina Parfeni