Cazul Andrei Baștovoi, fost Vicepreședinte Ascom-Grup, fost Coordonator general al proiectului Sudan, condamnat de instanța de judecată la 9 ani de închisoare pentru delapidare de fonduri în proporții deosebit de mari, revine în atenția opiniei publice. De data aceasta, drept motiv a servit Scrisoarea de onoare către A. Stati: ”Ați fost sistematic mințit”, semnată de inginerul naval Cristian Iliescu, care a lucrat câțiva ani pentru compania Casco Petroleum Overseas Ltd în Sudan.
Mesajul ce urmează este o replică dată autorului scrisorii de către Vitalie Diaconu, numit Coordonator general al proiectului Sudan în iulie 2011, după demiterea din această funcție a lui Andrei Baștovoi.
Domnule Cristian Iliescu,
Mă numesc Vitalie Diaconu și am lucrat împreună cu dumneavoastră în proiectul Sudan, fiind colegi în cadrul companiei Casco Petroleum Overseas Ltd, doar că activam în departamente diferite. În prezent conduc proiectul din Sudanul de Sud și, în calitatea mea de Coordonator general, m-am considerat îndreptățit să reacționez la mesajul Dvs. către Dl. Anatol Stati, publicat în Jurnal la 17 februarie curent.
Vă sunt cunoscut – ultima dată ne-am văzut prin 2012 în Kampala, Uganda, unde, în incinta oficiului Casco Petroleum Overseas, v-ați declarat interesat să intermediați comercializarea navei noastre de pasageri Tristan, cu care transportăm echipele de foraj la sondele din Sudanul de Sud. Sunt sigur că știți la ce navă mă refer. Exact la cea, căreia la un moment dat, urmând indicațiile Coordonatorului general de atunci, Andrei Baștovoi, i-ați tăiat acoperișul pentru a face un restaurant în aer liber, în care să vă petreceați siestele împreună cu Baștovoi & Co. Am pierdut timp și bani pentru a-i reda navei destinația inițială și a o repune în serviciul angajaților companiei. Și asta nu e singura sclipire de geniu în domeniul naval, de care ați dat dovadă împreună cu Andrei Baștovoi.
Dl. Iliescu, am citit foarte atent mesajul Dvs. adresat Dlui. Anatol Stati.
Înțeleg că îi sunteți profund îndatorat lui Andrei Baștovoi pentru activitatea ”prodigioasă” pe care ați avut ”onoarea” să o desfășurați sub înaltul său ”patronaj”. Dar, dincolo de elogiile pe care i le aduceți în acea scrisoare ”de onoare”, transpar, fără să vă dați seama, niște lucruri deloc onorabile atât pentru Dvs., cât și pentru Andrei Baștovoi: samavolnicia, lipsa de profesionalism, frauda, sfidarea dreptului internațional.
În plus, prin dezvăluirile din acea scrisoare, Dvs., Dle Iliescu, vă autoincriminați, recunoscând, de fapt, că tot ce ați făcut în Sudan în perioada cât ați activat în subordinea lui Andrei Baștovoi, ați făcut ilegal.
Dvs. afirmați că ”ați lansat la apă 20 de unități navale de diferite tipuri, unele fiind construcție proprie, altele asamblate și altele reconstruite…” Or, noi nu am găsit nici un fel de acte, ordine, dispoziții etc., în baza cărora Dvs. ați fi fost împuternicit de cineva să construiți, să asamblați sau să reconstruiți nave pe cont propriu. Nu am găsit niciun proiect în baza căruia să fi construit vreo ambarcațiune cu supervizarea lucrărilor din partea unui proiectant de specialitate. Nu știm să existe cel puțin un contract cu vreun institut de proiectări, sau un proiect care să figureze ca aprobat în Registrul Naval.
Și atunci, cine v-a dat acest drept? Ce autoritate?
Din păcate, singura autoritate ați fost Dvs. și Andrei Baștovoi, iar acțiunile întreprinse de Dvs. în mod samavolnic au prejudiciat compania financiar, știrbindu-i imaginea asupra căreia s-a lucrat zeci de ani. Dvs. v-ați angajat în construcții navale încălcând toate procedurile internaționale în domeniu. V-ați permis să puneți în pericol angajații companiei, expunându-i riscului scufundării ambarcațiunilor construite de Dvs, care nu aveau nici pe departe capacități de navigație corespunzătoare.
Citindu-vă mesajul, am rămas nedumerit de tonul plin de autoapreciere și laude la adresa propriei persoane și a lui Andrei Baștovoi.
Însă noi mai cunoaștem și altceva.
După ce, în 2008, ați facilitat accesul unui cetățean al Rusiei, specialist în spionajul industrial, să se infiltreze în sistemul nostru intern, ați rămas în funcție numai datorită intervenției directe a lui Andrei Baștovoi. Nu v-a păstrat pentru calitățile profesionale, care sunt departe de palmaresul enunțat în mesajul Dvs., publicat în Jurnal. ”Performanțele” Dvs. ulterioare vorbesc de la sine.
Să recapitulăm, Dle Cristian Iliescu.
Pescadorul Polaris l-ați construit la comanda Ministerului pisciculturii și agriculturii al provinciei Jonglei, Sudanul de Sud. Am avut parte de atâtea citații în judecată și de atâtea delegații din partea ministerului, încât cunoșteam orice eroare de construcție a navei și ne era rușine că noi am lansat la apă un asemenea monstru.
Acum pescadorul este în stare bună, are viteza prevăzută în contract, se poate mișca în marșarier, nu stă pe o coastă și camerele frigorifice corespund cerințelor – cerințe nerespecate de Dvs. în procesul construcției. Jumătate de an a durat reconstrucția pescadorului, costurile suplimentare fiind de circa 100.000 dolari SUA, cheltuieli suportate de companie.
Împingătorul South Way, construit cu același ”profesionalism”, îi rupea mâinile timonierului și dădea cu el de pereții cabinei de comandă de fiecare data când acesta încerca să intre în curbă. Localnicii, pentru care l-ați construit, refuzau să urce pe ”împingătorul lui Iliescu”.
”Secretul” s-a dovedit a fi simplu: la construcția sistemului de manevră ați folosit un lanț de transmisie luat de la un tractor. Capacitățile de navigație nu se deosebeau de cele ale pescadorului Polaris – lipsa vitezei în aval, greu manevrabil, stângaci și neîndemânatic. 57.000 dolari SUA, atât a costat aducerea lui la o condiție minim acceptabilă. Proprietarul l-a acceptat doar atunci când ne-am obligat să-l reparăm după fiecare cursă efectuată, o altă condiție fiind ca el să fie manevrat de angajații noștri. Sper că sunteți conștient de câte probleme ați creat.
Barja-tank South Way, construită pentru același beneficiar, merită a fi nominalizată în mod special în CV-ul Dvs. Proprietarul observa că, de fiecare dată, la încărcare, în compartimentele ei de transport intra tot mai mult și mai mult combustibil diesel. Până când, la un moment dat, barja a început să se umfle și să-și schimbe forma, și atunci proprietarul și-a dat seama că exista pericolul ca ea să se dezmembreze și că exploatarea ei în continuare putea în orice clipă să provoace o catastrofă ecologică de proporții. A scos nava din circuit și a ancorat-o la mal, în portul nostru, cerând repararea prejudiciilor. Stă și acum acolo și ruginește. Ați folosit în construcție oțel necorespunzător și ați asamblat-o în lipsa unui proiect, ca, de altfel, și în cazul tuturor unităților de transport naval construite de Dvs. în Sudan. Știți cât ne-ar fi costat consecințele unei eventuale scurgeri a motorinei în Nil? Zeci de milioane de dolari!
Societatea Confind, pentru care ați lucrat inițial în Sudan, este o firmă cu renume în domeniu și a construit pentru companie două barje bune, conform standardelor internaționale și care funcționează la parametri normali și în ziua de astăzi. Doar că societatea Confind a procedat așa cum procedează o firmă care se respectă. A comandat proiectele la Șantierul Naval Brăila, a lucrat cu diverși producători de piese și subansamble din România, a asamblat barjele și le-a testat în regim de navigație pe Dunăre, la Oltenița, sub supravegherea proiectanților, apoi le-a dezmembrat, le-a transportat pe părți în Sudan, iar acolo le-a reasamblat și le-a lansat la apă.
Și acum vă întreb: pe ce criterii v-ați bazat Dvs. în Sudan și Uganda, Dl.e Iliescu? Dvs. care ați lucrat pentru Confind? Dacă vă considerați un profesionist în domeniu, nu vă e rușine?
De mult voiam să vă întreb: din ce considerente tehnice ați tăiat prova împingătorului Luca? Pentru a-i reduce pescajul? Cum, dacă rezultatul era previzibil: același pescaj de 2 metri, însă cu pierderea manevrabilității și a vitezei cu 40 la sută? Am fost nevoiți să sudăm prova la loc, folosind abeceul din liceu: ”un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocat de către corp”. Legea lui Arhimede, domnule Iliescu.
Ați scris că ați lansat la apă 20 de unități navale. Eu le cunosc doar pe cele enumerate mai sus. Sper că celelalte mai sunt pe linia de plutire și că nu trebuie să ne pregătim de alte citații în judecată pentru erori în construcție și punerea în pericol a vieților omenești.
Da, ar mai fi și barja de 150 TDW, aflată la Ntoroco, Uganda. Construită tot de Dvs., și aflată la ora actuală în posesia companiei Semliki Rift Trading Company, pentru proprietarul căreia, Patrick Van Pee, lucrați în prezent Dvs. și Dl. Gomboșanu I., la fel, fost angajat al Casco Petroleum Overseas. Este utilizată pentru transporturi de mărfuri în Congo, țară în care, pe banii companiei și folosind utilajele companiei, Dvs. împreună cu Andrei Baștovoi v-ați organizat un business propriu care merge bine mersi și astăzi. Fără să vă mustre conștiința că lucrați cu bani furați și fără să vă gândiți că barja aceea ar trebui, totuși, întoarsă companiei. Conform documentelor contabile, ea ne-a costat 257.000 dolari SUA. Și în cazul ei, ați reușit performanța să o construiți fără proiect și fără documente de proveniență.
În timp ce compania era confruntată cu probleme în Kazahstan, Andrei Baștovoi și-a lansat și alte afaceri în Congo, înregistrându-și, între altele, o întreprindere specializată în construcții industriale – Congo Alumminium & Steel Constructions, abreviat Casco. Și dacă utilizarea numelui mai putea fi ascunsă, cu ce utilaje urma să lucreze Andrei Baștovoi? Și din ce bani acoperea cheltuielile operaționale? Întrebare retorică la care nu aștept vreun răspuns. Deși, sunt sigur, și Dvs. îl cunoașteți.
Pe malul lacului Albert, Uganda, ați construit o dragă. Distrugând două împingătoare mai mici ale companiei și cheltuind bani străini, ați mai creat o unitate statică ce nu poate fi exploatată din punct de vedere tehnic.
Astfel, suma prejudiciului cauzat de Dvs., în calitate de șef al Departamentului construcții navale, se ridică la cel puțin 414.000 dolari SUA, și asta doar în cazul a trei unități de transport fluvial, în cadrul unui singur departament!
În iulie 2011, când am preluat conducerea companiei Casco Petroleum Overseas în Sudan, Dvs. ați refuzat să reveniți la locul de muncă. Ați preferat să rămâneți în Uganda, și vă înțeleg motivul: cum ați fi justificat fărădelegile săvârșite împreună cu Andrei Baștovoi și sumele enorme de bani pe care le-ați aruncat în vânt?
V-am scris acest mesaj în speranța că în viitorul apropiat legea se va pronunța asupra activității Dvs. în Sudan. Posibil, să putem reuși recuperarea, cel puțin, a unei părți din prejudiciul adus de către Dvs. companiei.
Cu respect,
Vitalie Diaconu,
Coordonator general al proiectului Sudan
PS. În cazul în care decideți că punctele în discuția noastră încă urmează a fi puse, datele mele de contact pot fi obținute în redacția ”Jurnalului”.
V.D.